Matrimonij vxorē in vita ſua vult ducere: tn̄ ſi vellet ducere aliā nō p̄t. qͥa decōi vſu loquēdi ſenſus ē. Reci piā te ⁊ nō aliā ſi vxorē voluero ducere. Itē ſi ꝯcubina dicat alicui: nolo ꝙ me cogͦſcas niſi tanqͣꝫ vxoreꝫ: ⁊ vir taceat ⁊ cogͦſcat: Dicit Ioānes de lignano: ꝙ eſt pſumptū mr̄imoniū. Sꝫ tamē Caſpar dicit ꝙ nō: qꝛ nō exp̄ſſerūt. ⁊ etiā qͥa tacēs habet̉ ꝓ ꝯdicēte in hͦ caſu: cū agat̉ de obligatiōe ip̄ius.ſ. ſub ꝯditiōe vel ſubmō. Sub ꝯditōe fit. vt ꝯͣho tecū ſi pr̄i meo placuerit. vl̓ ſi īue nero te hr̄e centū marcas: ⁊ ſic d̓ ſil̓ibꝰ. ⁊ talis ꝯͣctus ſuſpēdit ma trimoniū vſqꝫ ad exiſtētiā cōditionis.i. nō pͥus tale mr̄imoniuꝫ tenebit niſi īpleat̉ illa cōditio. ſi tn̄ interi ꝯſenſus d̓ pn̄til̓ copula carnal̓ fuerit ſubſecuta tenebit mr̄imoniū: eo ꝙ tales vident̉ receſſiſſe a ꝯditōe: vt d̓ ꝯditōibꝰ appoſitꝭ. d̓ ill̓. ⁊. ca. ſuꝑ eo. ⁊. c. ꝑ tuas: Et hͦ ītelligēdū eſt d̓ cōditiōe honeſta: qͣles ſt̄ due ille ſup̄ poſite. Nā ſi eēt ꝯditio ꝯͣ ſb̓am mr̄imonij: vt ꝯͣho tecū ſi nō ꝓli ficabis: l̓ donec mihi aliā īueniā Uel ſi te exponas ꝓ queſtu ꝓſti tuendi oēs tales nihil agūt. Si tn̄ qͥs dicat: ꝯͣho tecū ſi te ꝟginē inuenero: ⁊ poſtea ſeqͥtur coitꝰ: nec īuenit̉ ꝟgo: dic̄ Bern̄. ⁊ Ho ſti. ꝙ iudicabit̉ ꝓ mr̄imonio: ⁊ hͦ in foro iudicij: tn̄ ī foro anīe nō ſic iudicabit̉: qͥa dignū eſt vt mu lier q̄ mētita eſt ſe eſſe ꝟginē: ma neat d̓ cepta: ⁊ vt viro ſubuenia tur: qͥ forte vult vitare bigamiā. Sꝫ ſub mō ꝯͣhit̉ ſic do tibi tunica l̓ cingulū vl̓ anulū vt ꝯͣhas mecū. alioqͥn reuoco qͦd donaui talis ꝯͣctus ſtatī tenet. Sꝫ ſi nō ſeruet̉ modꝰ poterit reuocari. di cunt tn̄ doctores: ꝙ lꝫ poſſꝫ ꝯͣhi mr̄imoniū ſb̓ ꝯditiōe: nō tn̄ ſub mō. ⁊ hͦ ē tenendū. Mr̄imoniū tn̄ ex ca ꝯtractū tenet. ſiue cā ſit vera ſiue falſa: vt ꝯtraho tecum qꝛ pulcra es ſiue diues: niſi cauſa eēt ita falſa ꝙ ꝯtīeret ī ſe aliqͦd īpedimentū: vt ꝯͣho tecū qꝛ libe ra es. Nā ſi nō eēt libera non teneret mr̄imoniū ⁊cͣ. Et ſcienduꝫ etiā ꝙ ſi qͥs ꝯͣhit cū aliqͣ cū cōditiōe: deinde tn̄ an̄ aduētū cōditiōis ꝯͣhit cū alia pure: dꝫ mane re cū ſecūda. etiā ſi ſit conſangui nea prime. De impedimentis ma trimonū Unc vidēdū ē de īpedimen tis mr̄imonij. Sunt aūt. xij. īpedimēta q̄ īpediūt ma trimoniū ꝯͣhendū ⁊ dirimūt iā ꝯctū: ẜꝫ Inno. ī. c. iuuenis. d̓ ſpō ſalibꝰ. Primū ē furor. xxxij. q. viij. ca. neqꝫ furioſus: vbi d̓t: neqꝫ furioſus neqꝫ furioſa ꝯͣhere p̄nt mr̄imoniū: ſꝫ ſi ꝯͣctuꝫ fuerit.ſ. an̄ furorē: nō ſeparēt̉.ſ. ꝓpt̓ furorē. Et rō: qꝛ tl̓es n̄ pn̄t ꝯſētire: ſi tn̄ hn̄t lucida īt̓ualla tūc bn̄ pn̄t. vt d̓tglo. ibidē. Scd̓ꝫ ſi eēt vtroqꝫ