De deſponſa duoruꝫ. Ant. poſt alios. qd̓ papa n̄ p̄t facere ſtatutū vt matri. vale at ſine ꝯſenſu. qꝛ iſtud eēt ex toto tollere virtutē ⁊ ſb̓aꝫ ſa cramenti mr̄imonialis que ꝯſiſtit in ꝯſenſu. ¶ Nota ibi ēt cū ip̄o cohitu. qd̓ copula n̄ ꝓbat nec inducit matri. niſi pre ceſſerit ꝯſenſus. Faciūt no. in. c. illud. sͣ. de p̄ſump. ⁊ q̄ dixi in. c. his ꝗ fidē. sͣ. d̓ ſpōſa. ¶ Nota ibi iūcto. ꝙ dixi ī ſūma rio ꝙ matri. primū p̄ualet ſcd̓o matri. copula ꝯfirmato ēt ſi in prīo n̄ īterceſſit copula. ⁊ ꝯſuetudo ꝯͣriū diſponēs nō valet facit. c. lꝫ. sͣ. eo. ¶ Glo. in v̓. cognouiſſet hētis ex gl. q̄ fuit rō dubitādi in tex. nā videbat̉ ꝙ ſcd̓a emptio ſecuta traditiōe p̄ferebat̉ prime in qua n̄ īteruenit traditio. l. quo tiēs ī. gl. allegata. ita ēt ſcd̓ꝫ matri. copula ꝯfirmatū. debe ret p̄ferri prīo in quo copula n̄ interuenit. tn̄ gl. d̓terminat ꝯͣriū ita d̓terminat̉ hic in textu. ⁊ aſſignat rōnē decidendi qꝛ matri. ſolo ꝯſenſu eſt ꝑfectū. iō n̄ attēdit̉ copula in ſecū do matri. interueniēs. ⁊ hāc rōneꝫ ſuſtinet h̓ Car. dicens rōneꝫ eſſe drīe inter mr̄i. ⁊ alios ꝯͣctus. nā matri. ſolo ꝯſen ſu ꝑficit̉ vel ꝯͣhit̉. nec expectat traditioneꝫ quoad eius implemētū ſb̓ale. ſed ſtatiꝫ. ita ligat vt recedi n̄ poſſit ſꝫ ī em̄ ptione vel in alijs ꝯͣctibus. ꝗ ēt ꝯſenſu ꝑficiūt̉ tn̄ ꝓ cōplemento traditio ē neceſſaria ⁊ an̄ illuꝫ n̄ eſt trāſlatuꝫ domi niuꝫ n̄ naſcit̉ actio ex empto ad p̄tiuꝫ vel ēt p̄t recedi ſolo ꝯſenſu. nōmiꝝ gͦ ſi ſecuta traditōe ſcd̓a ēptio eſt fortior qͣꝫ prīa. in qua n̄ interuenit traditio. Et ꝓ hac rōne faciūt no. in. l. iuriſgentiū.§. adeo ⁊ in. l. ab emptōe. ff. d̓ pactis hoſti. hic dedit aliā rōnē.ſ. ꝙ cū matri. ſit a deo inſtitutū ad exē pluꝫ auctoris ſui eſt ſtatiꝫ īmutabile. c. īmutabil̓. xxij. q. iij. ſꝫ ꝯͣctus alij ſūt ab hoīe. iō cū hō ſit mutabilis ⁊ ipſi muta biles ſūt magis defacili. niſi donec acceꝑint ꝑfectū cōple mētū.i. ſecuta traditōe. Vel aliter cū inuētum ſit matri. a deo n̄ tm̄ pendet ex fcō hoīs ſic̄ ꝯͣctuſ ꝗ ſunt ab hoīe iō in alijs ꝯͣctibꝰ attēdit̉ magis implem̄tuꝫ hoīs ⁊ ſic traditio. Panor. h̓ dixit ꝙ cū in ſpūalibꝰ trāſeat dn̄iū ſine alia tra ditōe ex ſolo ti. tex. eſt in. c. ſi tibi abſenti de p̄ben. li. vj. vo luit Inno. ⁊ cōiter approbat̉ in. c. inter cetera de p̄ben. iō cū ſimꝰ in mr̄imōialibꝰ ⁊ ſic ſpūalibꝰ dicet̉ dn̄iū iuris martalis eſſe trāſlatū ſolo ti. ⁊ ſic ꝯͣctū matri. ſeꝰ ē in alijs rebꝰ in ꝗbus reqͥrit̉ traditio ad trāſferendū dn̄iū. nā tūc cū ſolo ti. n̄ ſit trāſlatū. nōmiꝝ ſi ille cenſet̉ potior ꝗ hꝫ titulū cū traditōe qͣꝫ ille ꝗpͥus hꝫ ſolū titulū ⁊ faciūt q̄ notat Pa nor. in. c. ij. sͣ. de ꝯſuetū. ⁊ q̄ notat Ang. in. l. cū ꝗ alias ſiue aūt.§. ſi duobus. ff. de publicana. mihi quoqꝫ vr̄ poſſe aſſ gnari aliā rōnē. nā vbicūqꝫ exuberat bona fides iō qd̓ n̄ ē licituꝫ variare primꝰ titulꝰ p̄fert̉ ſcd̓o lꝫ in ſcd̓o interuēiat traditio ⁊ ſic n̄ hꝫ locū. l. quotiēs. Ita Io. an. in. c. ꝯtineba tur lꝫ aliꝗ ibi reprobāt. sͣ. de his q̄ fiūt a p̄lato ⁊ Ludo. de roma in autē. ſil̓r ī. viiij. col. C. ad. l. fal. dū volūt qd̓. l. quo tiens n̄ hꝫ locū in clerico. qꝛ nimis turpe eſt ei variare. c. ꝙ aūt. sͣ. de iure patro. ſꝫ ⁊ ita ē in matri. poſtqͣꝫ ſemel eſt cor ſenſuꝫ. variatio n̄ admittit̉ vt hoc tex. c. p̄terea el. j. c. reꝗſi uit. sͣ. de ſpon. nōmiꝝ gͦ ſi ẜm matri. ſecuta copula n̄ p̄fert̉ prīo. Aliā rōeꝫ ſenſit hic Hoſti. quā. d. Ant. dixit ſuaſiuaꝫ nā matri. ꝓuentuꝫ eſt a deo ꝗ correſpicit. ⁊ iō in eo nō in ſpicimꝰ aliud an ꝑteſ egerint ſe ligare. vēditio aūt vel alij ꝯctꝰ ſūt ab hoīe ꝗ n̄ tm̄ cr̄dit cordi quā oꝑi. ¶ Alid̓ habe tis ex gl. ꝙ ꝯſuetudo p̄t face̓ legittimū ⁊ habilē ad ꝯͣhen dū inhabilē. ⁊ iō dicūt ēt doc. ꝙ iſta ꝯſuetudo lꝫ de iure n̄ valꝫ. tn̄ ex quo erat tolerata excuſat matrimōia. p̄ceden tia an̄ hāc reprobationeꝫ ⁊ ꝓleui ſuſceptā an̄. ⁊ ſic habetis ꝙ ꝓbabil̓ error iuris.i. cauſatꝰ ex tolerata cōſuetudīe ꝯͣ ius ⁊ q̄ n̄ valꝫ. hꝫ excuſare ꝓlē ab illegitimitate ſicut error facti de quo in. c. fi. sͣ. de clāde. deſpon. ⁊ ēt. hꝫ excuſare mr̄i. ꝓhibita ꝙ fatēt̉ an̄ hāc reprobatōeꝫ doc. ſꝫ poſt hāc decretalē ſecus. Et iō īfert. d. Ant. ꝙ ꝯſtitutio reprobato ria ꝯſuetudīs p̄cedētis n̄ trahit̉ ad p̄terita ſꝫ ſolū ad futu ra. ſꝫ iſte tex. ẜm Panor. potius ꝓbat ꝯͣriū ꝑꝑ v̓bū decete ro hic exp̄ſſuꝫ. quaſi ſentiret papa ꝙ niſi exp̄ſſiſſet decetero trahēt̉ hec ꝯſtitutio ad p̄terita ⁊ ita fatet̉. d. Ant. in di ſtinctōe ſua vn̄ dicite āt ꝯſtitutio ē decl̓atoria rōnis q̄ ſub erat de ātiquo ⁊ tūc ſi n̄ hꝫ ꝯͣriā ꝯſuetudinē vl̓ cōeꝫ īterpo tratōeꝫ trahit̉ ad p̄terita ca. cū tu ẜm ītellectū glo. ibi. jͣ. d̓ vſuris gl. ī ꝓhemio cle. ī v̓bo d̓cetero. ſi v̓o hꝫ ꝯſuetudinē vel cōeꝫ īterpetrationē ꝯͣriā ⁊ tūc geſta excuſant̉ ⁊ ſic non trahit̉ ad p̄terita gl. in. c. j. v̓bo d̓cetero de poſtulatione p̄ latoꝝ li. vj. in. c. cū venerabilis ⁊ ibi. d. Ant. sͣ. de ꝯſue. aut ꝯſtō n̄ ſolū eſt decl̓atoria iuris antiꝗ vl̓ rōnis de antiquo. ſꝫ ēt reprobat ꝯſuetudinē ꝯͣriā. ⁊ tūc ſi d̓clarat irratōabili tatē ꝯſuetudīs cū ꝯſuetudo irratōabil̓ ſit potiꝰ corrupte la vt in. c. fi. sͣ. de ꝯſue. talis ꝯſuetudo nō excuſat p̄terita. ⁊ iō ꝯſtitutio ad ea trahit̉. c. cū venerabil̓. sͣ. de ꝯſue. aut alin̄ declarat irratōabilitatē ꝯſuetudīs. ſꝫ tm̄ eaꝫ reprobat ⁊ tūc ſi exprimit aliquod v̓bū puta decetero v̓iſil̓e ꝑ qd̓ ap paret ꝙ n̄ vult trahi ad p̄terita caſus ē clarꝰ qd̓ n̄ trahit̉ ⁊ ita ē tex. ⁊ hic ⁊. d. c. j. de poſthu. p̄la. li. vj. ſi v̓o tale v̓bū n̄ exprimat̉. ⁊ tūc trahit̉ ad p̄terita gl. eſt in cle. ij. ī fi. de rebꝰ eccle. n̄ alie. in cle. ſtatutū de electi. no. Pāor. ī. c. fi. sͣ. d̓ cō ſti. ⁊ ī. c. fi. ⁊ ibi ēt. d. Ant. in. xlij. ⁊ idē. d. Ant. in. c. cū venerabilis sͣ. de cōſue. ⁊ hic glo. nota. Imo. in. l. iij. ff. de teſta. ¶ Sed oꝑe p̄ciū eſt ſcire nūꝗd ex approbatiōe pape exp̄ſſa potuiſſet iſta cōſuetudo cōualidari ſicut inualidat̉ ⁊ Hoſti. hic ſuꝑ v̓bo volumꝰ dicit qd̓ ſic qꝛ ſicut vtit̉ v̓bo te volumꝰ obſeruare. p̄ſuppōit qd̓ in volūtate ſua ſit an hec cōſuetudo debeat obſeruari ⁊ ſic ꝙ potuiſſet hanc cōſue tudinē approbare ſi voluiſſet. Sꝫ altius repetēdo ꝓ v̓ita te huiꝰ articuli reuoco in dubiū gnaͣl̓r. nunꝗd papa poſſit diſpone̓ ꝯͣ mr̄i. ꝯͣctū illud diſſoluēdo. ⁊ prīo arguit̉ ꝙ nō nā matri. ē viri ⁊ mulieris ꝯiunctio īdiuiduā vite cōſuetu dinē retinēs. xxvij. q. ij. in pͥn. ⁊ dixi. sͣ. in rubrica de ſpon. ⁊ ſic ex diffinitōe q̄ denotat nobis eē rei vt gl. in. c. n̄ putam de cōſu. li. vj. Facit gl. ī. l. oīs diffinitio. ff. de reg. iur. apꝑet ꝙ de ſb̓a mr̄imōij ē vt ſit īdiuiduū ⁊ īdiſſolubile. ſꝫ papa n̄ p̄t ſb̓alia rei tolle̓. c. cū admonaſteriū in fi. sͣ. de ſta. mo. l. ij. ff. de vſufructu eaꝝ reꝝ q̄ vſu cōſu. gͦ n̄ poterit diſſoluē matri. ⁊ faciūt q̄ dixi in textualibus vbi ẜm Hoſtiē. ⁊ do. Anto. firmaui. ꝙ papa n̄ p̄t ſtatue̓ vt matri. valeat ſine cō ſenſu. Sꝫ poſſet rn̄deri ꝙ papa n̄ p̄t tolle̓ ſb̓ale rei vt res duret in ſuo eē ſꝫ bn̄ p̄t facere vt res trāſeat in aliā eēntiā vel deſinat n̄ eē qͥ erat vt ē tex. de prīo in. d. l. ij. qꝛ pōt in re bus q̄ vſu cōſumūt̉ face̓ quaſi vſūfructū lex ⁊ de ſcd̓o eſt gl. in cle. j. in v̓bo ꝓ infectis de īmu. eccle. p̄terea argumē tū ꝓcedit de ordinaria ptāte ſed de plenitudine ptātis pa pa p̄t face̓ de mōacho nō monachū vt. jͣ. videbimus ⁊ no. in. d. c. ad mōaſteriū. gͦ ita poterit face̓ de marito nō mari tū ⁊ adea q̄ dixi in teſtualibꝰ dicite ꝙ plus ē velle ꝙ mr̄i. ſit matri. ſine cōſenſu. qͣꝫ velle matri. ſemel ꝯͣctū diſſoluere qꝛ plus ē velle actū facere ſine maͣ ⁊ ſb̓a qͣꝫ velle factū de ſtruere. Scd̓o adducit̉ nā exceptio firmat regulā ī caſibꝰ ſi exceptuatis a regula. c. ij. jͣ. de cōiugio lepro. c. dixit dn̄s trigeſimaſecūda. q. j. ⁊ declarat regulā. l. nā ꝙ liꝗde.§. fi ff. de penu. legata habet̉ in rubrica de reg. iur. lib. vj. ſꝫ ita ē ꝙ regl̓a ſit cū exceptiōe ꝙ vxor nō ſit a viro ſeꝑanda nedimittēda niſi excepta cā fornicatōis. d. c. dixit ⁊. d. c. ij. ⁊ ī cā fornicatōis n̄ diſſoluit̉ matri. ſꝫ ſit ſeꝑatio thori dictis iuribꝰ. ⁊. c. ex publico. c. ex ꝑte. sͣ. de cōuerſi. cōiug. c. licite c. apoſtolus. xxxij. q. vij. ſi ergo ſolum ſit exceptio vt poſſit ſeꝑari thorus nō aūt diſſolui matri. ꝑꝑ fornicatione ergo in ꝯͣriū firmat̉ regula ⁊ decl̓at̉ ꝙ alijs caſibus n̄ ē licitum diſſolue̓ mr̄i. Sol̓o in quacūqꝫ gnaͣlitate ē excepta ꝑſona pape ꝗ hꝫ vices dei in terris. c. pe. ⁊ fi. sͣ. de trāſla. p̄la. ⁊ ꝗ fuit dictū quodcūqꝫ ligaueris ⁊c. ⁊ quodcūqꝫ ſolueris in terra erit ſolutū ⁊ in celis. c. quodcūqꝫ. ⁊. c. māet. xxiiij. q̄ j. ⁊ faciūt q̄ dicā in ꝑte affirmatiua. Tertio adducit̉ papa dꝫ defēde̓ dcā apoſtoli ⁊ cōci. ⁊ euāgel. vſqꝫ ad ſanguinē ⁊ vſqꝫ ad oēs cōatus. c. memor. xxiiij. q. j. nec ea rūpe̓ dꝫ. c. ſūt ꝗdā. xxv. q. j. ſꝫ a dn̄o ꝑ os euāgeliſtaꝝ dictū ē quos de us cōiunxit hō nō ſeꝑet Marci. x. c. ⁊ mathei. xviiij. 33ª. q ij. c. quos deus. c. quāto. sͣ. de trāſ. p̄la. ergo papa mr̄i. cuꝫ ſit ꝯiunctio dei n̄ diſſolutū. ſol̓o geſta a papa dicūt̉ geſta a deo nō ab hoīe ⁊ iō dicetur deus diſſolue papa diſſolute. c. qͣꝫto. ⁊. c. fi. sͣ. de trāſ. prelatoꝝ. vel aliter lꝫ rūpere nō
zum Hauptmenü