Pe confeſſione ne ꝙ ſacerdos ſciat ꝑ ꝯfeſſiōeꝫ aliquē hereticum ī parrochia ſuā vl̓ alibi qͥ alios īducit ad hereſim. qͥd faciet iſte ſacerdos: Raꝝ. in ſum. ſua videt̉ dicere ī iſto caſu cōfeſſiōꝫ poſſe reuela ri. Et rō ſua ē. qꝛ tal̓ nō ẜuat fidē eccl̓ie cū ſit hereticꝰ ⁊ infidel̓. iō fides nō ē ei ẜuāda. xxiij. q.i. noli. Salua tn̄ reuerētia eiꝰ videt̉ magꝭ ꝯſona v̓itati alia opinio quā etiā ip̄e Rar. recitat.ſ. ꝙ ſacerdos nō debꝫ reuelare ꝯfeſſiōeꝫ ip̄iꝰ: ſꝫ dꝫ ire ad ep̄m vl̓ ad inqͥſitorē ⁊ dicere. Cuſtodi ⁊ vigila ſuꝑ oues tuas lupꝰ ē ī grege tuo. Et ꝙ dic̄ Ray. ꝙ cū iſte nō ē fidel̓ non ē ei ẜuāda fides. Dico ꝙ reuelādo cōfeſſiōem fides n̄ frāgit̉ hoī ſꝫ deo qͥ eſt fidel̓ ī oībꝰ vijs ſuis ¶ Sꝫ nūqͥd ꝯfitēs p̄t licētia re cōfeſſorē ſic ꝙ dicat illa q̄ dic̄ ei ī cōfeſſiōe. Dico ꝙ cōfitēs bn̄ p̄t facere ꝙ illa q̄ cōfeſſor ſcit vt deꝰ etiā ſciat vt hō. dicen do.ſ. ei extra cōfeſſiōeꝫ q̄ eidē dixit ī cōfeſſiōe. ⁊ ſic cōfeſſor po terit illa dicere exqͦ audiuit illa vt hō extra cōfeſſiōeꝫ. ¶ Sꝫ nūqͥd ſufficit ꝙ cōfitēs dicat cōfeſſori dicēdo. ego do vob̓ licentiā dicēdi ea q̄ dixi ī cōfeſſiōe. vel oꝑtꝫ ꝙ replicet ſibi oīa extra cōfeſſiōeꝫ. Aliqͥ doctores dicūt ꝙ ſufficit vt licētiet cō feſſorē. Tn̄ Durādꝰ in qͣrto ſuo dicit ꝙ nō ſufficit. īmo tenet̉ oīa replicare ſibi extra cōfeſſiōeꝫ. Et rō ſua q̄ occurrit ē iſta qꝛ ī his q̄ ſunt de neceſſitate ſacramēti nullꝰ p̄t diſpēſare. nec etiā papa de qͦ magis videret̉. ſꝫ tenere ſecretū ē de neceſſitate cōfeſſiōis ſacramētal̓. vt ꝓbat diffuſe. gͦ nullꝰ p̄t ꝯͣ hͦ diſpēſare. et ꝑ cōſeq̄ns nullꝰ p̄t licētiare ꝙ illa q̄ ꝑ eū dicūt̉ ī cōfeſſi one reuellēt̉. ideo ad hͦ ꝙ reuelent̉ oꝑtet ꝙ ſciant̉ aliter qͣꝫ ꝑ cō feſſiōem. Et ex his patet ꝙ ſi qͥs ſciat aliqͥd ꝑ cōfeſſiōeꝫ. ⁊ ex tra cōfeſſiōem p̄t illud reuelare: et teſtificari ſuꝑ illo eodē mō quo ſcit extra cōfeſſiōem. ¶ Sta etiam ꝙ ſigillū confeſſionis directe et principaliter reſpicit peccata. vt patet ex preallegato decreto. Omnis vtriuſqꝫ ſexꝰ. vbi dicitur. Caueat omnis ſacerdos ne verbo aut ſigno: aut quouis alio modo peccata ꝓdat. ex conſequēti tamē ex quadā cōgruitate reſpicit alia. Et hec de confeſſione ſufficiant.