De matrimonio eiꝰ legitimi mariti. vel adultera adultero ꝙ pꝰ morteꝫ vxoris viri adulteri ip̄m ducere velit. xxxj. q. j. relatū. ⁊ ī oībꝰ p̄dictiſ capitulis. Tertiū eſt qn̄ nō p̄ſtat fidē deducēdo eā. ſꝫ p̄ſenti aliter eā ducit et cū ea ꝯͣhit. qꝛ vt ait celeſtinꝰ papa. plꝰ ē ducere qͣꝫ fidē dare d̓ ducēdo. extra de eo qͥ dux. ī ma. quā pol. ꝑ adul. c. cū hr̄et. ⁊. c. ex lr̄aꝝ tuaꝝ inſinnatōe. Et iſtū caſū intellige qn̄ pͥmū mr̄ioniū eſt veꝝ ⁊ legitimū. qm̄ ſi nō fuit verū ſꝫ putabat̉ eſſe veꝝ nullū p̄ſtat impedimētū ſcd̓o matrimonio. Si ꝟo nullꝰ caſuū ſupͣdictoꝝ interuenerit bn̄ p̄t qͥs ꝯͣh̓e cū ea quā polluit ꝑ adulteriū. Nota etiā ꝙ mulier q̄ cōtrahit cū ꝯiugato ſi ſcit eū eſſe ꝯiugatū nūqͣꝫ p̄t eū hr̄e etiaꝫ poſt mortē vxorꝭ. Si āt igͦraret eū eſſe ꝯiugatū īmo crederꝫ eū eſſe ſolutū nō obſtāte eo ꝙ ꝯͣxit cuꝫ eo viuēte vxore legitīa pot̓it ꝯͣh̓e cū eo poſt mortē legitīe vxoris. extra de eo qͥ dux. ī ma. quā pol. ꝑ adul. c. ꝓpoſuiſti. ⁊ ī. c. veniēs. extra de ſpon. c. cum apoſtolica. De impedimēto diſparitatꝭ cultus D hͦ ꝙ mr̄ioniū ſit ratū ⁊ legitimū oportet ꝙ vterqꝫ ꝯiugū ſit fidel̓. fidelis em̄ nō p̄t ꝯͣh̓e mr̄ioniū cum iu dea. ſaracena. gentili vel pagana. ⁊ ſi ꝯͣxerit de facto nullum eſt mr̄ioniū. Spōſalia tn̄ p̄t fidel̓ cum infideli ꝯͣh̓e ſub iſta ꝯditōe ꝙ infidel̓ ꝯuertat̉ ad fidem. xxxvij. q. ij. caue xp̄iane. ⁊ c. nō oportet. Infidel̓ tn̄ p̄t ꝯͣh̓e cum infideli dū tn̄ ſint eiuſdem ritus.ſ. iudeꝰ cū iudea. ſarracenꝰ cum ſarracena Sꝫ pono ꝙ alter ꝯiugū ꝯuertat̉ ad fidē alter remaneat ī infide litate. qͥd fiet de iſtꝭ. Dico ꝙſi infidel̓ nō vult cohabitare cū fideli. vel ſi vult habitare nō tn̄ vult cohabitare ſine ꝯtume lia creatoris vel abſqꝫ hͦ ꝙ ꝯͣhat eū ad infidelitatē vel ad pec catū mortale. in iſtꝭ caſibꝰ tribꝰ ꝯtumelia creatoris ſoluit ius mr̄ionij qͣꝫtum ad infidelē. ⁊ p̄t fidelis licite ꝯͣh̓e. vt hr̄ extra de diuor. c. qͣꝫto magꝭ. ⁊. c. gaudemꝰ. Nec eſt differētia qͣꝫtuꝫ ad hͦ vtꝝ ꝯuerſus fuerit iudeꝰ vel paganꝰ. qꝛ idem iurꝭ eſt ho die in vtriſqꝫ. extra de ꝯuer. infi. c. laudabilē. Si āt infidelis vult cohabitare cum fideli abſqꝫ aliqͦ p̄dictoꝝ caſuū. ſi tunc fidel̓ vult cohabitare ſecū bn̄ facit. vt dic̄ apl̓s ī pͥma epl̓a ad h 3