qꝛ exquo ꝯcedit̉ de minoribꝫ de maioribꝫ ꝯſequēs denegat̉. xxv in maioribꝫ qͣſi a ꝯtͣrio ſenſu dicat de adulterio et alijs ſunt mi­di. qualis. ſuis ꝯcor. Si vero ꝓcedat irregularitas ex alieno de­nora ergo non de maioribꝫ. qꝛ qd̓ de qͥbuſdā ꝯcedit de alijs negare licto tūc poteſt diſpēſare ep̄s ī maiori crimine ꝙͣ ſit adulteriū. da ex videt̉. ar. xxv. di. qͣlis. et. C. de ꝓcur̓. maritꝰ. et.. de p̄ſūp. nōne. emplū. Simonia ē maius pct̄m adulterio.. de ſimo. tuas. et tn̄ ibi ar.. de hijs fi. a pre. ſine ꝯſenſu capi. apl̓ica. ad fi. et dicunt diſpenſat ep̄s ꝓcedat ex alieno delicto. puta dedit aliqͥs amicus tm̄ diſpēſare poſſunt ī caſibꝫ exp̄ſſis a iure. ar. huiꝰ. c. vbi de qͥbuſ­tuꝰ pecuniā te ignorāte alicui vt tibi daret prebēdā. vl̓ te ad ordi­ ꝯcedit̉. vn̄ ī alijs videt̉ ꝓhibitū iura p̄dicta. et ē ad ar. s. de nes pn̄taret poteſt tecū diſpēſare ep̄s poſt tuā liberā reſignatōeꝫ. tēp. ordi. dilcūs. ex eo ibi d̓r illi hm̄oi diſpenſatio a canone mi ꝙͣuis ī dignitate talit̓ ac nime ſit ꝑmiſſa. et ſic ar­quiſita diſpēſare poſſꝫ guiētat̉ ex eo ītelligi vt. i. q. v. c. i. et vl. et. s. tur ꝓhibita eſſe et ſic qͣli cti ſentētia ꝓmulgat̉ Nos deelec. ſi alicuiꝰ. Sꝫ que­peractam penitentiam diſpē bet diſpenſatio ꝓhibita rit̉ qͣre epiſcopꝰ pt̄ diſpē id diſtrictius inhibemꝰ ꝙͣdiu ſare. Sꝫ non debet quemlibet ep̄is intelligit̉ eis ſit ex ſare ꝯtra canones qui ir­ꝑati fuerint ſuꝑ hijs in tua p̄­p̄ſſe ꝯceſſa. qꝛ nūqͣ ītelli depoſituꝫ pro ſuis exceſſibus regularitatē inducūt git̉ eſſe ꝓhibitū qd̓ ē cum ſuo ſit fūctus offitio nec ſentia iuſticiā exhibe̓ IDeꝫ cōtra illos qui non indu­exp̄ſſe ꝯceſſuꝫ. s. tnͣſla. cunt irregularitatē ut di oxonen̄. epiſcopo et decanc duplici debeat ip̄m ꝯtritione īter corꝑalia. alia eſt ma ctū eſt. s. videretur ꝯterere nec iudici tradere ſe london̄. gis ꝯūis opinio ep̄us trariū potius dicendū vbiqꝫ pt̄ diſpēſare vbi Ilecti filij prior et cl̓ici ſculari. Idem. deo diu̓ſitatis hm̄oi inuenit̉ ꝓhibitum. et va de gͣuiſeburn. cōtra eboracū. poteſt iſta aſſignari ī Eterū quia in eos quos cat ar. a cōtrario ſenſu. canonibus qui inducunt archiepiſcopū ap. ſe. le. gͣueꝫ ab eccīa tua cōſtat poſſeſſio qꝛ ī multis gͣuioribꝫ crimi irregularitatē diſpenſat nibus ꝙͣ de adulterio di­q̄rimoniā tranſmiſerūt. ⁊ᶜ nes tene̓ ī feudū occaſiōe ip­ep̄s. qꝛ cauſa ꝯſtitutōniſ ſpēſatio ē ꝑmiſſa ep̄is pu ceſſat tꝑe diſpenſationis Prouideatis attētiꝰ ne ita ſarū excōicationis ſeu īterdi ta ī hereſi. l. di. p̄ſbiteros vt potes videre in quoli It eꝫ ſacr lego. l. di. ſi bet criminoſo. Crimino­qͥs p̄ſbiter. ī capitalibꝫ ſus enim non prohibetur criminibuſ occultis. l. di. ꝓmoueri niſi ꝓpter crimē de hijs vero. Item cum ſy quod ꝯmiſit. Sed cauſa hm̄oi ꝯſtitutionis ceſſat poſt penitentiam moniaco qn̄qꝫ in bn̄ficio qn̄qꝫ in ordine. i. q. v. c. i. et vlti. et. s. de a criminoſo pactā. qꝛ ſcriptū eſt memor eſto vnde cecideris et age elec. ſi alicuius. Itē ſciſmatico. l. di. vt cōſtitueret̉. et gn̓alit̓ vbi penitētiā. et prima oꝑa fac. l. di. dn̄o ſancto. et. c. ferrū. cum igitur cūqꝫ non ꝓhibet̉ diſpenſatio ītelligit̉ eſſe ꝑmiſſa. ar.. de ſen. ex. nu cauſa ceſſet merito poteſt ep̄s diſpenſare qꝛ ceſſante cauſa ceſſat ef per. et. c. a nobis. ij. et lex optime ꝓbat. ff. qͥbꝰ ex cauſis ma. nec fectꝰ. de ap. ceſſante. Sꝫ ī canonibꝫ inducunt irregularita non.§. i. edc̄m de diſpēſatione prohibitoriū ē ẜm hāc opinionē. et ī tem nunꝙͣ poteſt ratio ꝯſtitutionis ceſſare. et ideo nec effectus. exqͦ hac opinione fuit hugo. vt inuenies. l. di. ſi qͥs preſbiter. et jo. qui cauſa non ceſſat nunꝙͣ poteſt ceſſare ꝯſtitutōis que prohibet epi notauit de hac materia. di. l. miror. et. i. q. vij.§. niſi. et laurenc̓. et ſcopū trāſferri de ecc̄īa ad ecc̄iaꝫ ſine licētia pape. qꝛ cucā illius vine̓. et. hoc idē dicūt. qn̄qꝫ inuenies ꝓhibet̉ diſpenſatio. vt ſtitutōnis ſit vt dictū ē. s. ſignū ſpālis pͥuilegij ecc̄ie. ro. nunꝙͣ po­in caſibus quos diſtinxit jo. ī. c. miror. qn̄qꝫ inuenies ꝑmittitur teſt ceſſare ratio illa pͥuilegia ſemꝑ ſint obẜuāda. xxv. q. ij. c. i. vt ī caſibꝫ notatis ī predicto.§. niſi. imo ep̄s et quilibꝫ ſacerdos pt̄ .ij. et. l. canonizata. quecūqꝫ. obſtat hijs dicta ſunt de diſpēſa­diſpenſare et mitigare canones pnīales qui ſatiſfactōem iniungunt tione can̄. l. di. preſb̓ros. lꝫ videat̉ ꝯtra. vbi epiſcopꝰ diſpēſat ī ma pro pct̄o ꝯfeſſo in pnīa. ar. de pe. di. i. menſurā. et di. l. de his cleri iori crimine ꝙͣ ſit adulteriū. ſcilicet in hereſi. qꝛ illud hodie non hꝫ cis. et. c. hij qui. et. xxvj. q. vij. tꝑa penitudinis. ſꝫ canones illos locū heretici debeāt immurari ſiue incarcerari.. de here. c. pnl̓. inducūt penā depoſitōis vel ſuſpēſionis in enormibꝫ criminibus mi It ē nec obſtat illd̓ capl̓m. ſi quis p̄ſbiter. e. di. vbi diſpenſatur cum tigare vel diſpenſare non pn̄t. l. di. miror. et. xij. q. ij. de viro. et ꝯͣ. ſacrilego. qꝛ illud ſacrilegiū eſt tm̄ peccatū quātū ē adulteriū. accuſac̓. inqͥſitōis. i. n. dicit qꝛ venia ꝯcedit̉ niſi penitēti. et ſic breuiter de ſimilibus dici poteſt. p. de ſampſona d Fūctꝰ a Penitētiā. hoc ideo­ xxiiij. q. ij. legatur. et qūo gaudebis. ⁊cͣ. officio. ſic. s. de offi. del̓. ī lr̄is. et. c. venerabil̓. ff. re iudi. iudex xxiij. q. vij. c. vl. et nemo pt̄ bn̄ age̓ pnīam niſi qui ſperauerit indul e Duplici. lxxxj. di. p̄ſb̓r aut dyaconus. et de pe. di. iij.§. his aucto gētiā. de pe. di. i. nemo. vel ſalte ꝑtē pn̄i e egerit. lxxxij. di. preſb̓r. ritatibꝫ. et.§. auctoritas. non debet duplici pena conteri ita vtra­b Diſpēſare. qꝛ de ptāte ep̄i qn̄ valeat diſpenſare et qn̄ non varij qꝫ ſe ſufficiat alias bene poſſet inferre duas penas. xxij. q. v. ſi qͥs varia referūt. et aduerſa nōnullis aſſerētibus ep̄m diſpenſare poſſe cuiuſlibet. et. xvij. q. iiij. attendendū. et. c. ſi quis deinceps. et ꝯͣ. de vbicūqꝫ inuenit̉ ꝓhibitum. ar. eius qd̓ legit̉.. de ſen. ex. nuꝑ. et raptor̓. ī archiepiſcopatu. et. v. q. vj. qꝛ iuxͣ. et ꝯͣ. de calū. cum forti ff. quibꝫ ex cauſis ma. l. necnon.§. i. ī qua ſnīa fuerunt tan. et laū. et us. et. vt lit̓. non ꝯteſta. qm̄.§. vl. creſcente contumacia creſcere eſt mgr̄.. vt notat̉ ī iſto. c. Alijs in ꝯtrariū cōſentientibꝫ vt debꝫ pena. ff. de pen̄. relegati. poſitōeꝫ fuerit īcorrigibil̓ tūc g. naſo. qui ſcripſerūt ep̄s diſpenſare pt̄ niſi vbi inuenitur f Tradere curie. niſi poſt de­ poteſt excōicari. poſtmodū cre conceſſum. pro qͥbꝫ facit. s. de tēꝑ. ordi. dilcūs. et. s. de trāſlac̓. in ſcēte ꝯtumacia tradi curie ſeculari ꝯͣ. e. cum non ab hoīe. et ſic ītelli ter corꝑalia. vine̓. concedēte diſpenſatōeꝫ ep̄is vbicūqꝫ eis īue gitur. iij. q. iiij. clericus. xj. q. i. ſi quis ſacerdotum. qualiter debeat nitur prohibitū. et inuenit̉ aliqn̄ eos fuiſſe diſpenſatum. et ī alijs tradi curie ſeculari. habes.. de ver. ſig. nouimus nouis caſibꝫ diſpenſatōneꝫ epiſcopis nullatenꝰ concedendū preal Eterū. parati. ꝙͣdiu ergo dn̄s feudi ē paratus facere iuſticiam legatā dec̓. dilectus. et. c. īter. corporalia. Sꝫ vt om̄is opinio nr̄a inter vaſallos. et ipſi etiā parati fuerīt rn̄dere ſub eo nullus aliꝰ dꝫ et diuerſitas euitet̉ ita ē diſtinguendū. Refert anepiſcopꝰ velit di ſe intromittere de illa iuriſdictione. alias ſi negligens eēt dn̄s trāſ ſpenſare ꝯtͣ canones qui inducūt irregularitatem. an ꝯtͣ illos ferretur iuriſdictio ad aliū. ar. ꝯſil̓e.. fo. ꝯpe. licet ex ſuſcepto. ſrregularitatē īducunt. ī pͥmo caſu non pt̄. verbi gr̄a. Canones ꝓhi .c. ex tenorē. Et ſi alter de vaſallis nollet rn̄dere ſub dn̄o. pt̄ illū pu bent ne ordinet̉ quis ad plures ſacros ordines vno die hoc non eſt nire. ipſi tenēt̉ litigare de feudo ſub dn̄o feudi ꝯͣ. t. ꝓx. ex trāſmiſ ꝓpter irregularitatem ſed vt miſteria tꝑm obſeruent̉. Non em̄ irre ſa. et. c. veꝝ. ſꝫ iudicio poſſeſſorio p̄t age̓ vaſallꝰ corā ordinario ꝯͣ. gularis preſumit̉ qui ſtatim ē ordinatꝰ. ī hoc caſu epiſcopus diſpē ti. ꝓx. ex ꝑte. b. Sꝫ qꝛ exceptio tl̓is locū hꝫ in petitorio. vt ibi dicit ſare poteſt cum hm̄oi diſpenſatio ei a canone ſit ꝑmiſſa. s. de Et noͣ ſuꝑ ſi q̄ſtio feudi vertit̉ īter dominū et vaſallū. vtꝝ va tēp. or. dilectꝰ. Itē ꝓhibitū ē vt epiſcopꝰ ſine licētia pape de ec­ſallus debeat ipſū habere vel tūc alios vaſallos illa dꝫ tra cleſia ad ecc̄iaꝫ minime trāſferat̉. ē ꝓpt̓ irregularitatē. ſed qꝛ ctari. Si vero īter duos vaſallos tractat̉ cauſa ſcꝫ qͥs illoꝝ ſit poti­papa ſibi ī ſignū ſpecialis p̄uilegij reſeruauit vt. s. de offi. lega. or ī feudo. tūc dn̄s feudi dꝫ cognoſcere vt. et in ꝯſtōne frederici. qd̓ tranſlationē. ī hoc caſu archiep̄us ſuffraganeo diſpēſare hac edictali.§. p̄terea. et ꝯͣ. e. nouit. Si vero īter vaſallos et alios poteſt. s. de tranſlac̓. inter corporalia. Si vero ep̄us velit diſpenſa qui non ſunt vaſalli agatur de re illa rei ven. tunc dominꝰ ꝯgno re ꝯtra canones qui irregularitatē īducunt. diſtingue vtꝝ irregu­ſcet qꝛ eſſet iudex ī cauſa ſua quod eſſe non dꝫ. C. ne qͥs ī ſua cauſa. l. laritas proueniat ex defectū aut ex delicto. Si ex defectū. aut ex de vna. ſed ordinarius tunc cognoſcet vel delegatus.. ti. prox. cuꝫ ſit fectu nataliū aut ex defectu ſacr̄i. ſi ex defectunataliū ī caſupt̄ ep̄i gnale. et. xj. q. i. experientie. b. tilitates in cāis ecc̄iaſticis repro ſcopꝰ diſpēſare ī minoribꝫ ordinibꝫ et bn̄ficijs. s. de fi. preſ. c. veni Ilecti. ſubtiliter. no ſubꝰ bandas. fi.. iura. calū. lr̄as.. ens. et. c. fi. ſi ex defectu ſacramēti. puta ꝯtraxit aliqͥs vidua cor dolo et ꝯtu. c. i. et ꝯͣ. reſti. ſpol̓. ſepe. qꝛ hm̄oi ſubtilitates rupta vel habuit duas vxores. vel alias ē factꝰ bigamꝰ tūc ep̄s di ad p̄niciē reuertūt̉. C. ad trebell̓. l. pnl̓. et ſtricta ratō qn̄qꝫ obmit­ſpenſare pt̄. vt. s. de biga. ſuꝑ eo. et. c. nuꝑ. ſi aūt ꝓueniat ex de ti ſolet. ff. relig̓. et ſumpt̓. fu. l. ſūt ꝑſone. et. ff. ad. l. aquil̓ ita vul licto iteꝝ diſtīgue. an ex ꝓp̓o aut ex alieno. ſi ex ꝓprio pt̄ diſpēſare neratus.§. ul. ff. quibꝫ mo. pig. vel yp̄o. ſol. ſicut re.§. ſi debitor. ep̄us. vt in adulterio et in alijs īferioribꝫ vt h̓d̓r aūt ī maioribꝫ