Et quod tibi vis racionabiliter ab alijs fieri et ex debito alteri ideꝫ faciēs pt̄ eciā attendi penes ſcā dalū actiuū quod ego infero ꝓxīo meo malū ex­emplū Sed inquāto aliquid oportꝫ eſſe contra di lectōem ꝓxi. vl̓ quātū ſit illud ſcandalū ad ſit peccatū mortale. ē p̄ciſe d̓t̓minatū quia ī modi­co facto cōtra proximū ē mortale aūt ī ꝑuo ſcā dalizante. vn̄ quilibꝫ attendat penes ſe ip̄m. q̓d ſibi vellet fieri aut nollet. quod factū ſerueret̉ inter ſe ꝓximū amicicia. ẜm aliq̓d di­cet mortale vl̓ veniale. Tercia regula ē qn̄ aliq̇d ꝯmittit̉ obmittit̉ ꝯtra p̄ceptū dei vl̓ eccl̓ie. vl̓ legis nat̉e ſuꝑioris. que p̄cepta ſi ſunt de neceſſitate ſalutis vl̓ ꝯtra uotū publicū. vl̓ priuatum vl̓ ꝯtra iuram̄tū ē mortale quando citra tunc non oportet ſit mortale Quarta regula qn̄ ſit aliq̓d contra ꝯſcienciaꝫ for­midantem ꝓbabilit̉ dubitatiue an aliq̓d ſit mor tale tūc ſemꝑ ē mortale. qn̄ aūt ſit ꝯtra ꝯſcīam adhuc pt̄ eſſe mortale ſi ꝯſcīa non ſit ſufficienter in ſtructa. Quīta regula ē de actibꝰ in māentibꝰ ſeu ītꝰ manētibꝰ qn̄cūqꝫ ē ſola cogitacō āqͦ qͣntūc­qꝫ turpi malo abſqꝫ ꝯplacēcia ſeu delectacione ſeu aſſēſu tc̄ nūqͣꝫ ē mortl̓e ſꝫ vēiale pcc̄ꝫ. qn̄ v̓o ē ꝯſēſꝰ ī actū eēt pcc̄ꝫ mortl̓e. ſꝑ ē pcc̄ꝫ mortl̓e qꝛ d̓ꝰ acceptat uolūtatē profacto. qn̄ at̄ cogitacōe ē placēcia d̓lecta. poroſa ī aqͣ turpi ſpal̓r ī actibꝰ