Incipit ſpeculuꝫ beati bernhardi abbatis. de honeſtate vite. Etis a me fili frater qd̓ qͣꝫ nuſqͣꝫ aliquē a ſuo ꝓiuſo re audiui petiſſe. Veruntn̄ qꝛ īſtāt̓ tua deuotō expoſcit cui iuſte nabilit̉ petēti aliq̓d negare poſſuꝫ Formulā honeſte vite tibi breui ſcribo ſermone. quam in criſti amore ſi arde ſcēs ꝑſeuerāter ẜuaueris. ꝓculdubio vitā ꝯſequeris eternā. Vt igit̉ ab in teriori incipiēs: ad exteriorē hoīeꝫ ſer mo ꝓcedat. Circa tui cordis puritatē te indeſinent̓ ſtudere oportet quo to­tius puritatis amator deꝰ tanqͣꝫ ī ꝓp̓a ſede ſedere dignet̉ ibi ſedē ſibi tanqͣꝫ in celo collocare Iuxta illud Celū mi hi ſedes: t̓ra ſcabellū meoꝝ. Et ite Aīa iuſti ſedes eſt ſapiētie. Neceſ ſe eſt circa cogitatōes tuas inten das īſiſtas vt videlicet corā deo co gitare ſeu meditari ꝑtimeſcas qd̓ ī p̄­ſētia hoīs merito dicere vel cogitare