. c. ceteꝝ ibi dico de iudi. nam īꝑator dedit iuriſ dictōem dn̄o feudi in cauſis feudalibus vt in. l. īꝑialeꝫ in.§. p̄terea. ꝓhi. feu. alie fre. coll̓. x. tn̄ ſi dn̄s feu di eſt negligēs ordinariꝰ ſuccedit vt in. d. c. ceteꝝ. Itē p̄ſcriptio dat ordinariā ſicut p̓uilegiū vt ī. c. duo ſimul. s. eo. tn̄ iuriſdictio q̄ſita ex p̄ſcriptiōe excludit xp̄m in qͣꝫtū p̄ſcribēs ſit diligens vt in. d.§. exceſſus. ergo idē dicendū in iuriſdictōe tributa ex p̓uilegio vel alio iure ſpāli de hoc iuditio meo tex. eſt hic non cauillando lrāꝫ. glo. ſupplet maxīe ex capite ſuo vnde intelligo tex. ꝓpͥe dabit̉ lectu. noua ad tex. vt data negligentia iſtiꝰ p̄lati īmediate ſuccedit ordinariꝰ. ſecus puto in ex emptis qꝛ tūc papa ſit iudex exemptoꝝ debet ad recurri data negligētia p̄lati exempti īmediate. iſte tam̄ tex. aꝑit quo iure iſte eccleſie eſſent ſubiecte iſti ab­bati ſi intelligit̉ ex p̄ſcriptōe caſꝰ ē clarꝰ lr̄a ibi ſtat ꝓpͥe corrigere ſit ꝑatus. ⁊c̄. vt ī. d.§. exceſſꝰ In glo. in.. corrigens. in fi. dic vt ibi noͣ. in. c. penitētes. lv. di. in. c. noſti. de elect. de re. ecc. alie. c. ſi quis. In glo. fi. in fi. hec glo. redit ad pͥmū ītellectū vt ſentētia hic tenuerit... relaxes. referat̉ ad factū et hūc ītellectū ſeqūt̉ cōiter hic doct. tex. ibi nulla iuriſdictōem hn̄s ⁊cͣ illud.. vniuerſale nullā exclu­dit̉ iuriſdictio mediata īmediata Itē pͥncipal̓ acceſ oria ſcd̓m. Io. an. hoc dictum. Ex hoc infero ꝯtra cōeꝫ opi. in. c. paſtoralis. in p̓n. s. eo. vbi tex. dicit archyep̄s nullā ptātem habet exceptis ꝗbuſdā ca­ſibus in ſubditos ſuffraganeoꝝ ſuorum ergo etiam da ta negligentia ſuffraganeorum pōt illos punire qꝛ illud. nullū excludit̉ iuriſdictō mediata īmediata Item pͥncipalis acceſſoria. Secundo noͣ ex glo. . relaxes ꝓp̓ie ſumptū p̄ſupponit̉ validitatē actꝰ vbi ex materia ſubiecta apparet actus eſt nullus tūc refert̉ ad factū. ſimile noͣ.. vt li. ꝯteſ. in. c. accedens el. i. ī v. caſſauimꝰ vbi bo. glo. Tercio noͣ ex glo. ſuppoſito correctio pͥmo loco ſpectet ad abbatem tn̄ ſi ep̄s āte negligētiā tulit excōieꝫ in ſubditos abbatꝭ te­net excōicatio licꝫ ſit iniuſta dꝫ relaxare ſine difficul­tate hoc colligit̉ ex ſcd̓o intellectu glo. tn̄ videt̉ placere do. an. qꝛ aūt ex ꝯſuetudine pͥmo loco ſpectat ad abbatē tūc debet tenere ſentētia ep̄i āte negli­gentiā ar. d.§. exceſſus. noͣ dictū. Aut loꝗmur iure cōi ſpectabat ad iſtū abbatē et tūc debuiſſet relax are iſtā ſentētiā vr̄ in hoc tenere opi. cōeꝫ ep̄s poſ ſit ꝓcedere ꝯtra mochos expectata negligentia ab batis ẜꝫ ego teneo opi. glo. vt dixi in iuribꝰ ſuꝑiꝰ all̓. Is quibus. Odinariꝰ qui ꝯpetit abſoluere ab excōne pōt alijs abſolutōeꝫ demādare. Noͣ pri mo ptās abſoluēdi ab excōicatōe eſt delegabilis habētē ptāteꝫ ordinariā. licꝫ iſte tex. loꝗt̉ ī abſolutōe ab excōelata a canone ſi ꝗs ſuadēte. xvij. q. iiij. idē et fortiꝰ ē dicēdū in alijs excōicatōibꝰ. ar. in. c. oīe cta ꝯfir. vti. vel īuti. in. l. illud. ff. ad le. acqͥ. Se­cūdo noͣ ar. ſacerdos ꝑrochialis pōt ꝯmittere aliqui p̄ſbitero vt audiat ꝯfeſſiōem ſubditi ſui. illū abſoluat Tercio noͣ nūdū mīſteriū eſt delegabile ordīa riū. nūꝗd in delegato dic vt in glo. Et delegāter hic ea ꝯpetunt ex offito nobili. ſic vr̄ poſſe colligi. ar. cauſe meri īperij poſſūt delegari iure canonico ſic̄ excōicatō qn̄qꝫ ē meri qn̄qꝫ ē mixti īperij vt dixi s. eo. c. paſtoral̓. ita abſolutio par ptās eſt ī ligan do in ſoluēdo. de pe. di. i. ꝟbū. In glo. noͣ pͥmo ex hac glo. tene mēti qꝛ neſcio alibi nudū mīſteriū petēs alicui ex p̓uilegio ē d̓legabile pͥuilegiatū. licet ergo p̓uilegiū excedat ꝑſonā p̓uilegiati. vt in. c. ſane de p̓ui.. vij. q. i. qꝛ frater. ī regula pͥuilegiū ꝑſonale. de re. iur. li. vi. tn̄ ꝯmiſſiōeꝫ ꝯmittit̉ alteri p̄iu­diciū ꝯmiſſariꝰ gerat vices d̓legātis ita ip̄e dele gās vr̄ facere vt regula aliū. li. vi. dꝫ iſte ꝓhibe­ri. qͦminꝰ poſſit ſubdelegare. hāc opi. ſeꝗt̉. Io. an. dicit ẜuari in p̄ctica. Scd̓o neͣ ex fi. glo. d̓lega tus pōt ꝯmittere abſolutōem dūmō ip̄e habeat iuriſ­dictōem puta qꝛ fuit delegatꝰ in tulit excōeꝫ. ſed aūt vbi ſibi fuiſſet d̓legata nuda dūtaxat ptās abſol­uendi ſic loꝗtur. c. fi.§. vltimo. s. de offi. dele. De officio iudicis Supra viſū ē officijs ſigulariū dignitatū ſingu lariū iudicū. Nunc ꝯgruo ordīe ſubijcit ind̓t̓mīate de quodā offitio qd̓ eſt ordīnario delegato cōe. ⁊cͣ. X litteris. Ad offitiū iudicis etiā delegati ſpec tat ꝓuidere aduo catū ꝑti pōt hr̄e poterit dare domeſticū. Cōis diuiſio. Secūda ibi mādamꝰ. mo moͣſteriū pōt age̓ rebꝰ iuribꝰ moͣſterij ſibi ſb̓ iecth̓ ꝯtēdebat̉ ſuꝑ ꝗbuſdā poſſeſſiōibꝰ mōſterij ſan cti petri qd̓ ꝗdē moͣſteriū īmediate pleno iure ꝑtinebat ad moͣſteriū foſſenone vt pꝫ ī ātiq̄. ſic̄ em̄ ep̄s agit ec cleſia ſibi ſb̓iecta. vt ī. c. fi. ſucceſſi. ab īteſ. bo. tex. ī. l. ſāximꝰ. C. ſa. ſā. ec. ꝗdē tex. vid̓t̉ latiꝰ ꝓuid̓re qͣꝫ. d. c. fi. qꝛ ī. c. fi. tex. loꝗt̉ qꝫ ecc̄ia īferior vacat. l. ſanxi mꝰ loꝗt̉ etiā ſi vacat quēadmodū dicimꝰ ī ep̄o idē ī p̄lato īferiori dicēdū vt poſſit agere ecc̄ijs ſibi ſub iect. ad facit cle. i. reſcrip. Scd̓o noͣ ꝑs dꝫ ꝯpelli ad reſpōdēdū ſi hꝫ aduocatū. ad vid̓ bo. tex. gl̓. ī. c. l. vt li.. ꝯteſ. pōt ꝗs īplorare offitium iudicis vt prouideat ſibi non valenti habere aduoca ꝓcedit ſolū ī ordīario vt ꝗdā dixerūt ẜꝫ etiā ī legato aꝑte ꝓbat̉ ī iſta lr̄a reſtꝝ ſuꝑ īplorādo offi tiū. ⁊cͣ. iūcta ſup̄ſcepcōe hec erat corā d̓legat bꝰ ī ſup̄ſcriptōe fac ī ſil̓i hēt̉ ī. c. ſi ānū. iudi. li. vi. in hec d̓cre. facit ad ti. Noͣ tercio ibi frat̓. S. cauſis monachꝰ. monachꝰ pōt in iudicio ronaſterio. 1 telligo mādato abbatis capl̓i ſeu p̄lati tm̄ in caſibꝰ