De in inte. reſti. poteſt dupliciter nam ſi datur iuriſdictio cū limitatōe ſeu diſtrictōe territorij ſeū cū adminiſtratōe bonoꝝ vel iuriū aliquoꝝ talis dicit̉ habere ordinariā cū adminiſtratōne bonoꝝ. exemplū in ep̄o in ptāte et ſimilibꝰ p̄latis vel ſecularibus. Si vero dat̉ iuriſdictio inter certas ꝑſonas dumtaxat iſti dicunt̉ ordinarij ſine admini ſtratōne. pone exemplū in doctoribus legentibus qui habent iuriſdictōem ordinariā in ſcolares ſine aliqua adminiſtratōne territorij vel iuriū ſeu bonoꝝ territorij vt in aucͣ. habita. C. ne fi. ꝓ pa. Item pone exempluꝫ ī deputatis ſuꝑ appl̓onibus. nam iſti non habent aliqͣꝫ adminiſtratōnem ẜ ſolum habent facultatem cognoſce di de cauẜ appellatōnum. qn̄qꝫ iuriſdcio nō dat̉ ī terri torio ẜ ſolū fit ꝯmiſſio certaꝝ cauſaꝝ et tales dicunt̉ de legati etiam ſi ꝯmittantur cauſe alicuiꝰ municipij vt eſt videre in officiali ſuffraganeo ep̄i. vt noͣ. gla. in cle. ⁊ ſi pͥncipalis. de reſcrip. Et ad p̄didicta vide bar. ī. l. fi. C vbi ⁊ apud quē ⁊ aliꝗd ī. l. i.§. ſi plures. ff. de exercio et ī. l. ⁊ qꝛ. ff. de iuriſ. om. iu. et ꝑ Inn. in. c. cū ab eccleſiaꝝ. de offi. ordi. vbi ꝯcludit īter cetera ꝙ ordinaria iuriſdicōem ſolus pͥnceps ſeu lex ꝯfert et vide qd̓ ibi dixi. Conſidera tn̄ circa p̄dicta vnū ꝙ inqͥſitores heretice prauitatis deputati ꝑ papā in aliqͣ ꝓuincia uel dioceſi dicunt̉ habere delegatā ⁊ nō ordinariā vt noͣ. Io. an. in. c. per hoc. de here. li. vi. vid̓r ꝓbari per locum a ſil̓i. in. c. ne aliqui. e. ti. li. vi. Scd̓o nō ꝙ cā reſtitu tōis in ītegrū p̄t delegari ꝑ ordinariā habentē admini ſtratōnem ⁊ de iure canonico nō eſt heſitandū qꝛ oēs cauſe hͦ iure delegari pn̄t vt plene dixi in. c. qd̓ ſedes. de offi. ordi. Sed de iure ciuili ſit diſputatio qꝛ cā me ri veꝝ mixti imꝑij nō p̄t regulariter delegari. vt ī. l. i. ff. de ꝯffi. eius cū mā. eſt iuris. ſꝫ cā reſtōis eſt mixti im perij. qꝛ expedit̉ iudicis officio nobili lꝫ ad īſtantiam ꝑtis. nulla tn̄ actio ꝯpetit ad petendū reſtōem vt. l. qͥd ſi minor. l. fi. ff. de mino. Hinc eſt ꝙ minor mgr̄atꝰ nō poteſt hac cā cognoſcere vt in. l. ea q̄. ff. Ad muni. Ideo vid̓r ꝙ de iure ciuili nō poſſit delegari ꝯtrariū tn̄ ē deci ſum in. l. fi. C. vbi ⁊ apud quē. ⁊ ſuꝑ hac ꝯcertatōe gl. et doct. vtriuſqꝫ iuris laborarūt. ſꝫ mihi plꝫ opi. go. hͦ et bar. in. d. l. fi. ꝙ mero iure īſpecto hec cā nō p̄t delegari de iure ciuili. ſꝫ fauore mīoris fuit ītroductū vt poſ ſet delegari. ⁊ ꝑ hec habes expeditā glo. ij. Nō ter cio ꝙ mandatū iuriſdictōnale ampliat̉ rōne īcidentie. p̄t ergo delegatus agnoſcere nō ſolū de cauſa ſibi ſpecialiter ꝯmiſſa. ſꝫ etiā de alia cā q̄ īcidenter venit ī cauſa ꝯmiſſa. vtputa delegatus ſuꝑ aliquo ꝯtractu venditōnis in iudicio ꝓtulit aliquā interlocutoriā ꝑ quā mi nor vel eccleſia eſt leſus. poteſt em̄ petere ab eo reſtitutōnem in integꝝ qꝛ nō petit̉ pͥncipaliter ẜ incident̉. nam īcidit in cā ſibi ꝯmiſſa. ⁊ eadē rōne idem dicimꝰ ī mandato ꝓcuratorio vt rōne īcidentie extendat̉ ad ſpe daliter nō commiſſa vt habuiſtis bo. gl. in. c. ſuſcitata s. e. ratio ergo incidentie ampliat iuriſdictōem nō ſolū ordinarij. vt in. l. quotiens. C. de iudi. ⁊ nota in. c. tuā de ordi. cog. ſed etiā ampliat iuriſdictōnem delegati vt hic. Quarto noͣ ꝙ delegati ab ordinarijs nō habē tibus adminiſtratōnem nō pn̄t cognoſcere de cauſa reſtōnis p̓ncipaliter intentāda. hec ergo cauſa reſtōniſ nō eſt delegabilis ꝑ ordinariū adminiſtratōem nō ha bentem rō eſt qꝛ nemo dat ꝙ non habet. i. q. vij. dabertū. et in. c. ꝙ aūt. de iure pa. Sed iſte ordinariꝰ nō habet ptātem reſtituendi pͥncipaliter. vt īnuit illa littera in pͥncipio a ꝯtrario ſenſu ⁊ tenēt coīter doc. h̓. et in. d. l. fi. ergo nō poteſt hͦ alijs demandare. Noͣ vltimo qͣttuor cauſas ſuꝑ quibus arbiter aſſumi nō poteſt. Primo in cauſa reſtōnis in integrū. rō qꝛ reſtō eſt mi xti imꝑij et īpendit̉ ex iudicis officō nobili. vt. s. dixi Arbiter aūt. non hēt ea que ſunt imperij nec etiā ſimplicem iuriſdictōnem ē qͣndam notōnem. vt in. l. i. C. de arbi. et in. l. ait p̄tor. ff. de re iudi. ⁊ in. l. a diuo. pio. eo. ti. facit. c. ꝑ tuas. jͣ. de arbi. Scd̓o nō poteſt aſſumi in cauſa matrimoniali intellige de matrimonio carnali illa em̄ ꝑ ſacramentū matrimonij exigit maiorem iu dicem vnde de iure cōmuni ſolus ep̄s cognoſcit vt in c. accedentibus. de exceſ. p̄la. et in. c. i. de ꝯſang. ⁊ affi. ſecus in mr̄imonio ſpūali vnde in cā electōnis ſeu alia beneficiali p̄t arbiter aſſumi vt in. c. ex ꝑte. jͣ. de arbi. et ī. c. cum īter. de elec. ⁊ in. c. niſi. de p̄ben. cū ſi. Tercio nō aſſumit̉ in cā liberali intellige ī cā liberali ſtricte ſumpta cū.ſ. diſputat̉ an quis ſit ſeruus vel liber. vt in l. nō diſtinguemus in.§. de liberali. ff. de arbi. ſecꝰ cū agitur de ſubiectōne alicuiꝰ eccleſie. qꝛ illa vt dicūt hic doc. ⁊ bene non eſt ꝓprie cauſa liberalis qꝛ oportꝫ ne ceſſario ꝙ eccīa ſit alicui ſubiecta qꝛ nō p̄t eſſe acepha la. i. ſine capite. xciij. di. nulla. et. ix. q.iij. cuncta ꝑ mūdum ſꝫ ſolū agit̉ cui ſit ſubiecta. ideo hec cā nō eſt grauiſſimi p̄iudicij ſicut eſt cā meri liberalis. ideo ſuꝑ ſub iectōne eccleſie p̄t fieri ꝯpromiſſum. c. cū olim. de preſcrip. et. c. cū tꝑe. de arbi. cū ſil̓ibus. Quarto nō p̄t fieri ꝯpromiſſum in cauſa crimīali vt h̓ ⁊ in. l. non diſtī guemus. ⁊ in.§. iulianus. preal. Et licꝫ glo. fi. ſuꝑ hͦ di ſpūtet dic poſt hoſti. ⁊ doc. ꝙ debet tex. ītelligi de cau ſa criminali crinaliter intentata. nā illa exigit maiores iudices. ſecus ī cā crinali ciuiliter ītentata. nam ſuper illa p̄t arbiter aſſumi ſic p̄t intelligi. l. quid gͦ.§. ex cōꝓmiſſo. ff. de his qͥ no. īfa. ad idem adduco. c. veniēs. et. c. ꝗntauallis. de iureiur. vbi videt̉ tex. Et lꝫ iſta lr̄a nō numeret niſi qͣttuor cās tn̄ pōdera rōnē lr̄e ī eo ꝙ dicit ꝙ iſte cauſe exigunt maiores iudices. ergo p̄t fieri regula ꝙ in oībus cauẜ exigētibus maiores iudices arbiter aſſumi nō poteſt. Et ex his infert̉. ꝙ in cauẜ re ſeruatis pape arbiter non poteſt aſſumi quātumcūqꝫ
zum Hauptmenü