De excep. rei iudi. Onge. fieri pacto. Adde qͦ no. bar. ī. l. ſi filio.§. i. ſolu. matri. ⁊ ꝑ iure canonico: ergo ē ſeruāda iuxͣ no. ī. c. i. de no. ope. nūci. Itē lex cano. Cy. in. l. i. in. iii. oppo. C. de ſer. fugi. nica magis punit heredes ex facto defuncti qͣꝫ lex ciuilis: ut ī. c. michael. Ntra quattuor. interruptio. Utrū interruptio vnius ꝓſit oīcū ibi no. d̓ filijs p̄ſb. ⁊. c. fi. de ſepul. ⁊ hoc mō ꝓhibet̉ iniuſtū lucrū: ⁊ nō bus uide bal. ī. l. cū notiſſimi. C. de p̄ſcrip. xxx. an. ⁊ ideo interp̄bet̉ cā peccādi: ut in auc̄. ut eccleſia romana.§. hoc āt q̄ ē maior eꝗtas. ruptio facta ꝑ accuſatorē nō ꝓdeſt iudici īquirēti ẜm bal. ī. l. ⁊ ſacit qd̓ no. ī. l. ſi ꝗs vxori.§. pe. jͣ. de fur. ⁊ ſi diceremus ꝙ opi. dy. fun negāda.ī.xi. dat̉ ex iſta eꝗ col. ꝗ accutate ne mala ſa. ꝑ iſtā. l. vnū mēſem: ⁊ fuit in medio februarij datus terfides vnius de fun. pa. l. fi. ⁊. l. pe. Aut de rebꝰ īcorꝑandis ī Uꝫ he noceat alteminus qͣliter ītelligat̉ ⁊ nō dicā hic. dicā in. l. cū fiſcū. ⁊ tūc aūt ſūt delata in fiſ. ꝑꝑ uectigalᵇ non c res. no ri ut in regu biſextꝰ. jͣ. de ꝟb. ſig. ¶ Quero ꝗd ſit illud tp̄s. ⁊ ſolutū ⁊ ſuffic̄ qͣdriēniū: ut. l. ij. C. d̓ uec. ⁊ cōmiſ. cet he la iuris n̄ dꝫ dic ut gl. ſed in eo ꝙ dicit ad interponendā apredi. Qn̄ ma Aut ſūt delata ꝑꝑ aliā cām. ⁊ tunc aūt ſūt denū rn̄deo ꝑ p̄di la fides defū cta ⁊ maxīe pellationem. gl. nō dicit uerū: quia datur ꝑ enu ciata fiſco ⁊ ſpacio qͣttuor an. p̄ſcribūt̉: ut. l. intra cti nocet heꝗa ſuccedit merationē diei. ideo ſcd̓a opi. glo. eſt uera. qͣttuor.§. i. sͣ. e. ⁊. l. i.§. diuꝰ. jͣ. d̓ iure fiſ. Aut nō redi. add̓ do. heres ī ius ſūt nūciata. ⁊ tūc ſi poſſideat titulo: ⁊ ſuffic̄ decē an. ī. c. ſi dili defuncti: ⁊ Onge poſſeſſionis. gēti d̓ p̄ſcri. ul̓. xx. an. ſpaciū: ut. l. ꝙͣuis. C. d̓ uſuca. aut poſſi una ⁊ eadē ꝑ ī. iii. ⁊ imol. ī ſona cenſet̉ ¶ Op. C. de agri. ⁊ cēſi. l. quēadmodū. det ſine titulo: tūc ſufficit decē an. ſpaciū. ut hic. .c. ſi d̓ p̄ſcri. adde bal. ī. l. So. ibi fraudulēt̓. hͨ ſine fraude. ¶ Op. de. l. i. ⁊ c Uide gl. q̄ īcipit expū xxix. col. ꝗ vi ſi ego.§. par Reīpublic C. cte. i. cancellate. Ibi. l. l. ſi ꝗs īꝗlinos. ⁊. l. ſi ꝗs fundū. de fun. inſtru. ꝯiū tus.sͣ. de pu det̉ ꝯcludre vna cuꝫ do. cta. l. in aliena. jͣ. de ꝟ. ſig. So. ꝙ quedā fieri pn̄t bli. ⁊ āg. ibi ex cā dic plēe ī. l. calculi. jͣ. d̓ admi. re. ad ciui. ꝑti. an̄. ꝙ mala fi tꝫ opi. dy. d̓ tꝑe que nō poſſunt fieri pacto. Ex. l. ſequenti. des auctoris eꝗtate cano 3 ¶ Op. de. l. i. So ¶ An ſi unico uincentem te unicam te. ēt d̓ iure ca. nica quā dic̄ s I ſeruūS. ſꝫ fuit ſtipulatus de no. noceat ſeruādā ī ter a E acceſſionibus. heredi uni v iudicio ſiſti īeo ꝙ agere pōt. ¶ Nō ob. ris eccleſie. ſali ⁊ uid̓ qd̓ ſꝫ ꝯͣriā opi. iſta. l. ꝗa ītelligo ꝙ agere nō poterat ex ſtipulaOp. de. l. claudius. sͣ. ꝗ po. in no. Io. an. ī dic̄ tenēdā ī PlanE. pig. ha. ⁊. l. ij.§. obiicit̉. sͣ. ad tertione: ſꝫ ex actiōe prima ſic. ¶ Querit̉ ꝙͣto tꝑe addi. ſpe. ī t. terris īperij tenet̉ ꝗ ꝓmiſit d̓ iudicio ſiſti. vide gl. hic dixi vo d̓ p̄ſcr.§. fi. ⁊ tul. ⁊. l. eꝗſſimū. Glo. ſo. duobꝰ modis. ⁊ dic ut Imol. ⁊ ab. ī qd̓ no. bar. ī .c. ſi diligēti. bis ī. l. grece.§. ⁊ poſt lit. jͣ. de fideiuſſoribus. glo. ⁊ plene ꝑ Ci. ī aucͣ. lꝫ. C. de naturali. li. uide .l. ſeꝗt̉.§. fru de p̄ſcrip. trā 5 ¶ Op. sͣ. de vſu gl. q̄ īcipit obtinere ⁊cͣ. Ibi ⁊ ī alteriꝰ n̄ rōne eiuſ ctus. ⁊.§. he ſit cū do. ans I quiſquā. cap. l. fi. Solu. h̓ deꝫ rei al̓s ſecꝰ. ut. x. col. de ꝓhi. feu. ali. ꝑ fe. c. i. res sͣ. de uſu to. cv. ī. l. nierat in qͣſi poſſeſſione huiꝰ iuris. qd̓ poſca. ⁊ ibi imo. hil ꝓ herede §. illud. ⁊ idē qd̓ hic no. jͣ. de ꝟbo. ſig. l. modeſti tꝫ opi. dy. ⁊ remittit ſe ad ſit facere: ibi non erat ī quaſi poſſeſſione. Quod nus. Ex iſta glo. collige. ⁊ ex his q̄ dixi cū querit̉ bal. in. l. eum no. ꝑ dy. ī. d. facit ad. q. de molēdino deſtructo. dixi uobis in ſi uinco uincētem te uīcā te. ⁊ tūc aut circa diuer .§. in hac. d̓ c. ſi poſſefior .l. fi. de uſuca. ſa. ⁊ tunc nō ſeꝗt̉. ⁊ hoc modo pōt intelligi. l. ij. publici. ⁊ ra ⁊ ſic vidt̉ trā rapha. ⁊ ro. Hec ē vna ſire cū eo ēt §. obijcit̉. ⁊. l. equiſſimū ad tercul. ⁊ hͨ in fi. glo. A acceſſione. qe legibus ī. l. pōponiꝰ. ange. ī. d. l. ſi Aut circa idē. ⁊ tūc aut ē eadē rō uincendi te: .§. i. de acꝗ. ego.§. ꝑtus. qͣs Di. allegat. an ſola ciuilis ſufficit ad ⁊ uincendi illū. ⁊ tunc ſequit̉ ſi unico uincētē te poſ. ⁊ qd̓ no. duꝫ remittit vſucapionem. ⁊ hoc ī re mobili. quid in īmobili. uinco te. aut nō ē eadē ratio ⁊ nō ſequit̉: ut plebal. ī auc̄. ad ſe ad no. ꝑ ca hec ī. vi. col. dic vt. l. ſi fundum. sͣ. pro empti. no. ī. d. c. poſ ne per Ci. in auc̄. lꝫ. de naturali li. C. d̓ vſur. ī ſeſſor ⁊ dū. sͣ. Op. 11 ¶ No. iſtū caſuꝫ ⁊ cōco.v̓. ſꝫ ꝗd dice allegaui bal. Atra quattuor ⁊viItē ſi mil. dat. jͣ. de ſo. l. aliud. ⁊. l. ne mꝰ d̓ herede ī. l. i. C. de p̄det̉ ꝙ īterruptioᵇ facta ꝑ vnū noceat al p̄ſcribētis. mo. eo. titu. ¶ Cōtra de. l. inter. So. ⁊ glo. ſcri. lon. tep. bal. ī. l. nihil teri ī oībus: ut. l. naturaliter. sͣ. de vſuca. So. ibi ⁊ Io. an. dic 6 ¶ Op. C. d̓ uſuca. ꝙ io. an. pōit A uſucapionē. jͣ. de ac. ī naturali: hͨ in ciuili. ¶ Op. ꝙ hͨ cuilibet veniēti ꝓ herede re illud ī regula noīe fiſci ꝓderit. lex iſta legit̉ duobꝰ modis: vno ⁊ ob. l. in oībus. So. ut glo. ⁊ cū allegat probat opi. cū ꝗs ī ius. ī mō ẜm gl. hͨ. Tu ſcis ꝙ quadriēniū nō currit nidy. ī p̄ſcrip. mercu. ⁊ ibi l. cū quidā. uult dicere ꝙ preſcriptio ē odioſa. ⁊ lō. tē. uid̓ ibi ſi a die nūciatiōis facte. ar. l. i.§. diuus. jͣ. de iure ēt dicit gl. ⁊ uſucapio triēij ē fauorabilis. ſed qūo cum pre pꝰ glo. ⁊ qd̓ meliꝰ paulus fiſ. mō denūciatio primi n̄ īterrūpit p̄ſcriptionē ſcriptio nō ſit nota ẜm iſta tꝑa. ẜm gl. dicā in. l. not. bar. ī. l. ī. d.§. hereſ ⁊ ſcd̓o agētis: ꝗa nō currebat ⁊ ponūt hāc doc. in in omnibꝰ. uel dic ꝙ ibi in preſcriptiōe actiōis. pōt. de uſuc. .l. iij. eo. ti. tꝫ ⁊ bar. ī. l. vi .l. i. C. de qͣdri. preſcrip. vel ẜm glo. hͨ dic vt glo. hic in pſeſcriptione rei. ꝯͣ dy. Itē ad tia. C. d̓ acꝗ. iſtā. l. add̓ ꝙ Uides ꝙ mala Ex.§. ſequenti. poſ. itē limicUm hereS. fdes defuncti lex fac̄ ꝓ opi. ¶ Quādo ꝓcur. poſſit ſubſtituere alium: ſiue ſit ta ī p̄ſcriptō marti. poſita nocet herediᵉ. Di. in. c. poſſeſſor. exͣ de nibꝰ vbi reꝗ ad iudicia ſiue ad negocia: ibi. Breuiter. ī gl. ī. l. pōp. ī rit̉ titulꝰ ſecꝰ reg. iu. li. vi. dicit ꝙ de eꝗtate canonica ē. ſecꝰ ſi .§. cū ꝗs. sͣ. d̓ ſi bōa fides Aeceſſio poſſeſſionis. heres ex prrſona ſua ꝟult cōputare tempꝰ. acꝗ. poſ. vid̓ ſola ẜꝫ āg. ī ibi doc. Ex. l. ſequenti. ¶ Op. sͣ. mā. l. ſi ꝓcuratoris.§. i. So. gl. ꝙ ſem.l. i. C. d̓ preADDE an ¶ Quanto tꝑe rei fiſci preſcribantur. ſcrip. lō. tēp. per ꝑmiſſum uidet̉ niſi ſit ꝓhibitū: uel aliter dimala fides d̓ quā limitafūcti noceat cūt alij ꝙ hic exigat̉ ꝑmiſſioᵍ ſpālis. Cy. tractat tōeꝫ meliꝰ d̓ Nomnibus fiſci. he redi plene ī. l. ꝙ quis. C. de ꝓcur. ⁊ ibi refert ꝙ Pe. hic di clarat bal. in pau. d̓ ca. ꝯſi. ¶ Prīo op. d̓. l. ut īter diuinū. C. de ſacroſā. ec. cit. Et dicit Pe. glo. noſtre faciūt differētiā īter aucͣ. maleficcxc. ⁊. ccxcij So. illa loꝗt̉ ī caſibus ſpālibus. ¶ Op. C. de p̄ dei. ī prī. eo. procutorē ad iudicia ⁊ ꝓcuratorē ad negocia. d ¶ Propi ti. ⁊ bal. ī. d. ſcrip. xxx. an. l. oēs. Gl. multa dicit. ꝟitas eſt ꝙ il vectigal. vid̓ ⁊ pōt eſſe rō: ꝗa ī iudicijs eligit̉ īduſtria ꝑſone.§. ī hac. de la loꝗtur de bonis ī pr̄imonium fiſci incorꝑati. bar. ī. l. ꝯmiſ. ſecus in ꝯtractibꝰ. Sed iſta rō nō eſt uera. nam publi. ubi al .sͣ. de pub. ¶ Op. de. l. ꝙͣuis. sͣ. de uſuc. So. ubi qn̄ ꝗs titu legat bar. h̓ ẜm hoc ſequeret̉ ꝙ poſt lit. cōteſ. nō poſſuꝫ ſub e ¶ Uel. xx. Et lo poſſidebat. hͨ ſine titulo. Aſſume ergo ⁊ dic tenētē opi. ſtituere. Dico ergo dicit Pe. ego n̄ diſtīguo iu an pena bāni dy. ⁊ bar. in ut no. ꝑ Ci. ī. l. i. C. de qͣdri. p̄ſcrip. ul̓ latius dic. pecuniarii p̄ dicia a ꝯtractibꝰ. ſꝫ ſemꝑ ꝓcurator pōt ſubſtitue p̄ſcrip. lōgiſ aut q̄ris de rebus ī pr̄imoniū fiſci incorporatis. ſcribatur ſpa re ad ſui p̄iudiciū ad p̄iudiciū dn̄i n̄: ut. l. qd̓ ꝗs. ſimi tꝑis in cio. xx. ann. ⁊ p̄ſcribūt̉ ſpacio. xxx. an. fallit in caſibꝰ poſitis ī qua nō reꝗSed iſta uerba ſūt falſa: ꝗa etiā ꝓcurator ad ne bal. videt̉ vel rit̉ titulꝰ. ſe l. ulti. C. de ſacro ſan. ec. ⁊. l. eū. C. de fū. re. pu. ⁊ gocia ad p̄iudiciū dn̄i ſb̓ſtituit̉: ut. l. i.§. magiſtꝫ le ꝙ ſic. p̄ter cus in p̄ſcri qͣꝫ ꝯͣ eccleſiā ptiōe longi ro manā ī. l. tꝑis. ꝓ quo facit quod not. bar. ī. l. cura. sͣ. de iure patro. ⁊ uide io. an. ī. c. data opera. in. xxv. col. C. qui accuſa. cū ꝗs ī ius. de reg. iur. in. vi. ſꝫ do. ziliollꝰ de cremona. ī. d.§. ī hac dicit ſ d E acceſſiōibꝰ.§. plane. adde gl. ī. l. pō.§. ſi is ꝗ ī. ii. ſolu. ꝯͣrij. de ꝙ opi. dy. ⁊ bal. nō uidet̉ uera: ꝗa de iure ciuili mala fides defuncti uidet̉ acq. poſ. g ¶ Acceſſio poſſiōis. exigat̉ ꝑmiſſio. an ⁊ qn̄ ꝓ ineē heredi. in auc̄. de iureiurā. a mori. p̄ſtito. in. l. fi. ⁊ in. l. his.§. nō decurator poſſit aliū ꝯſtituere. adde bar. ī. l. i. ī fi. de of. ꝓcu. ceſa. Et add̓ ſin beo. ⁊ in. l. ex qua ꝑſona. jͣ. de reg. iur. q̄ p̄ſcriptio nō reperit̉ correcta d̓ gularit̓ Inno. ī. c. i. ut lit. nō ꝯte. ſcripſi poſt bal. ī. d. l. qd̓ ꝗs. C. de ꝓcur.
zum Hauptmenü