De doli mali ⁊ me. excep. 1 7 3 a ¶ Limitatā formā. Adde qd̓ not. pau. l. l. ſi cū dotē.§. trāſgrediamur. fi .C. de pac. ⁊ ī. d. l. gn̄aliter. ⁊ dixi gl. xii. q. ii. ꝗcūqꝫ ſuffragio. ꝙ ꝓmiſſio ſo. ma. ⁊ bal. ī. l. i.§. ne aūt. C. d̓ cadu. tol. ⁊ doc. ī. c. i.§. fi. d̓ ꝓcuratori. ī. vi ne cā vꝫ nō iure canonico. de quo ēt uide bal. in rubri. C. de cōſeſ. ⁊ do. anto. in. c. ſi cautio de fide īſtru. ⁊ ī actu traditiuo. dicit bal. ī. l. ii. C. de do ¶ De doli mali exceptiōe. Rubrica. na. ante nup. ꝙ p̄ſumit̉ fieri donatio: ſꝫ gl. ibi ēt bal. ī fi. dicit ꝙ hoc ē ue b ¶ Declara. Quero utrū valeat ꝓmiſſio ſine cā ⁊ adde late ꝑ imol. ī. l. a rū ſi qualitas ꝑſonaꝝ. puta ꝯditio hoc īducat. Et an iſta v̓ba iō ſic fecit qꝛ ticio. de. v̓. ſic uoluit ⁊ ob. ⁊ qd̓ no. ſic ſibi placu in. l. gn̓aliter .sͣ. de exercito. ⁊. l. cuicūqꝫ ī fi. sͣ. d̓ īſti. Dn̄s Ia. iſta. So. dic ut in glo. q̄ īcipit nocet ꝗdē. it hēant̉ lo⁊ in. l. triticū bu. loquit̉ multū ſubtiliter. ⁊ eſt ẜm eū rō differē co cāe ⁊ reeo. ti. ⁊ late. ī Ex.§. ſequenti. nūciatio illo tie inter iudicia ⁊ ꝯͣctus: ꝗa negocia eque cadūt ſti. de acti.§. ¶ Qn̄ nulla cā ī ſtipulatione exprimitur an uimō ītelliga ī ꝑſonā. ⁊ ī pͥ ī ꝓcuratorē ſicut in dn̄m. iō ꝓcurator ꝓcuratorē deat̉ īeſſe cā donationis. Et an ſufficiat ī libello tur uide baldictis locis pōt ſubſtituere. in iudicio ſecus eſt: ꝗa nō pōt dicere ago: ꝗa promiſſiſti ſine cāe exp̄ſſiōe. in. l. pactū. ī uide nō tm̄ cadere ī me ꝓcuratorē exercitiū actiōis ſicut in .xvii. q. C. d̓ quid ī actu 3 ¶ Quero qualit̓ colla. Circa prima. ac ſtipulat̉ ſine cā ꝓmiſſiuo ſidn̄m niſi ex mādato: iō nō pōt ſubſtituere: ſed ī ADDE que ne cauſa ſed re vendēda eſt eadē rō q̄ ī ꝓcuratore ad iudicia Et gl. ponit duo exēpla: vnū eſt ꝙ cām nō exp̄ſ poſui ī. l. nu ēt quid ī ac ꝗa vēdere cadit in ꝑſonā ꝓcuratoris ⁊ dn̄i eqͣlida. sͣ. d̓ dōa. ſit vel exp̄ſſit cām q̄ ꝟe n̄ ſubeſt. ¶ Sꝫ anqͣ vetu traditiuo c C. q. caſum ter. tn̄ trāſlatio dn̄ij nō cadit ī ꝓcuratorē niſi ex ſine cā: vt ſi niā ad examinationē huiꝰ articuli: q̄ro ꝗd ſi ab Sed Imol. dico tolle pe mādato: ⁊ ſic oportet ꝙ hēat ſpāle mādatū ad utraqꝫ ꝑte credit̉ nō ſubeſſe vel altera tm̄. ⁊ tūc ibi dicit ꝙ il cuniā meam ſubſtituēdū. Sed iſta rō lꝫ ſubtilis nō placet ꝑ. l. dicit gl. ꝙ ſi ꝓmiſſor putauit nō ſubeſſe tūc vꝫ la. ſ. nō facit de quo in. l. ſi ego.sͣ. qd̓ vi aut clā. nā obligatio q̄ cōtrahit̉ ex qꝛ ibi loquit̉ ſtipulatio. dicit ne bn̄ iſta gl. ⁊ prīo gl. ꝯͣriant̉. nā cū quid. ff. ſi qn̄ ibi cōſta no. ope. nūci. nō cadit eque in ꝓcuratoris ꝑſocer. pe. ⁊ ꝑ tꝫ iſta gl. ꝙ ſi expͥmit̉ falſa cā vtraqꝫ ꝑte ſciēte vbat exp̄ſſe qͣ Inno. in. d. nā ſicut ī dn̄m. ¶ Breuiter credo ꝙ debemus nulla expͥmit̉. ob. exceptio ⁊ gl. ī. l. gn̓aliter. C. d̓ ꝓmiſſio fie.l. a ticio. tenere opi. gl. aut ē electa īduſtria ꝑſone vel nō. nō nu. pe. ⁊. l. i. sͣ. de interdic. ⁊. l. cū de indebito bat cauſa do Quid auteꝫ ⁊ ꝓbo ꝑ. c. is cui. extra de offi. ⁊ po. iudi. deleg. ī nādi: ſed nō in fi. sͣ. de proba. ⁊. l. nūqͣ. de acꝗ. re. do. tꝫ ꝙ ſti de actu ꝯfer ꝯſtabat que vi. Et iō vt hec mater ia liq̄at. dic aūt loq̄ris in ꝓ ſiuo ſine cau pulatio ſine cā non vꝫ. ⁊ gl. eſt ꝯͣria ī. l. ꝙ ſi mari cā īduceret ſa an uideat̉ curatore ad iudicia ⁊ an̄ lit. cōteſ. nō p̄t: poſt ſic: tus.§. i. ⁊. l. hactenus. de ꝯſti. pecu. ⁊. jͣ. de reg ad donādū: M factꝰ animo vt. l. qd̓ ꝗs. C. de ꝓcura. Si ī ꝓcuratore ad nego ſed. q. bar. h̓ iur. l. ꝗ cū alio. Dy. inſti. de acti.§. de ꝯſtituta. vt donādi. re. loquit̉ ī ducia: aut q̄ris de eo ꝗ hꝫ gn̓ale mādatū dn̄i. ⁊ qn̄ curre ad no. tenere iſtā gl. Ia. ⁊ Pe. tenēt gl. ꝯͣrias ⁊ allegāt bio ⁊ ſe recūqꝫ vult pōt ſubſtituere: vt. l. i.§. magiſtꝝ. sͣ. de in. l. nuda ra pro cāu. l. cāpanus sͣ. de ope. lib. Cy. in. l. gn̓ali mittit ad no. tio. de dona exercito. ⁊. l. cuicūqꝫ. in fi. sͣ. de īſtito. ſic pōt loꝗ ter. C. de non nu. pecu. allegat iſtas glo. ⁊ de le. ī. l. a ticio. d tio. ⁊ ī. l. cū .l. ſi ꝓcura.§. i. sͣ. mā. Aut hꝫ ſpeciale mādatum v̓b. ob. Et d̓ ui ꝑtrāſit. Sed iſtā. q. daclaraᵇ qn̄ nulla cā expͥ de īdebito. hac. q. habe⁊ tūc aut mādatū hꝫ certā ⁊ limitatā formāª: ⁊ n̄ .§. fi. sͣ. de ꝓ mit̉: an vr̄ īeſſe tacita cā donationis. dicāt doctur ꝑ bal. ī. l. l⁊ b in bati. ⁊ in. c. ſi uidet̉ electa ꝑſone īduſtria ideo pōt alteri delequicꝗd velint nos habemus huius. q. caſuꝫᶜ ī. l. gn̄aliter. C. cautio. de fi. legare ut. l. ſi ego. sͣ. qd̓ ui aut clā et. c. is cui. pri hoc iure. sͣ. de dona. ꝙ ſatis ē cā ipſa liberalitas de n̄ nu. pe. inſtru. ⁊ no. mo rn̄ſo. extra de offi. ⁊ po. iu. dele. Aut manda⁊ bal. ī rubr. ⁊ pro hoc optīe fac̄. jͣ. de ꝟb. ob. l. ſi diuortio ī. l. gn̄aliter .C. de ꝯfeſ. tū nō habet certā formā. ⁊ tūc nō pōt alteri dele C. d̓ nō nu. vbi dr̄ ꝙ ſtipulatio ex falſa cā vꝫ. ergo vbi nulla ſꝫ ꝗd ī ſcri pecu. ⁊ ibi ꝑ gare: ꝗa videt̉ electa induſtria certe ꝑſone ut hͨ cā eſt ualet. fallit in cā reipu. vt ibi. ⁊ facit. l. i. jͣ. tura ſcā ſine Cy. plene. ⁊. d. c. is cui. ij. rn̄ſo. Alia multa queſiui tibi ī. d. de pollici. Sed ſi cā aliqua exprimit̉ ⁊ eſt falſa: cā an īducat Quid aūt ī donationeꝫ. .l. ſi mādato.§. i. dic ut ibi. tūc recurre ad diſtin. Cy. ꝙ ſi utraqꝫ ꝑte ſciente actu adhibi bal. dicit ꝙ tiuo qn̄ alivꝫ ꝗcꝗd dicat gl. ¶ Quero ꝗd ſi ꝓpono ī libelnō. ī. l. nuda ꝗs adhibet̉ ¶ De doli mali ⁊ metus exceptōe. Rubri. lo ago ꝯͣ te ꝙ ꝓmiſiſti. an ſufficit. certe n̄. niſi ex ī. i. col. d̓ doad ſtipulādū natio. pͥmat̉ cā. ¶ Itē q̄roᵇ vt gl. ⁊ dic ut gl. q̄ ē clara. an uideatur d ¶ Itē q̄ro. 5 ¶ Op. fieri aīo do¶ Si vis ītellige uide bal. ī. l. Uod dilucidiuſ ꝙ doluſi Et generaliter̄: re iſtū.§. vide nādi recurre edita. in. iii. ad no. ī. l. 5 ꝓbet̉ ex ꝑſpicuis indicijs. So. iſte qualigl. q̄ ē in. l. ꝗ ſe debere. sͣ. de ꝯdi. ob cām: qn̄ exce col. ⁊ ibi dotiſ. ſo. ma. tates hͨ ſunt ꝑſpicua indicia. ¶ Op. de doc. de edē. ptio doli dat̉ in locū alteriꝰ exceptiōis limitat̉ ⁊ Et oēs iſti a ⁊ ſic nō valꝫ .l. quotiēs. sͣ. de ꝓba. So. ſatis ē ꝓbare qualita ctus ſunt di regulat̉ ẜm illā exceptionem in cuius locū ſucce libellus ſine p̄e actiis uerſi ẜꝫ bal. tē facti. ⁊ erit probatus dolus. dit: ut gl. in. l. ꝗ excep. sͣ. de conditi. īdebi. cāe exp̄ſſiōe. ī. l. qͥ dotis Ex. l. ſequenti. Sꝫ bal. ⁊ ſaſo. ma. ī fi. ⁊ 1 ¶ Quero Tem ſi ob locſutꝝ ſi res ly. ī. d. l. gn̄a ¶ An exceptio doli poſſit a quocūqꝫ apponi. uide gl. ī. d. liter. in. v. q. .l. fi. de īter. um. ſiue fi vēdita euīcat̉ an̄ rē traditā ēptori an hēat .C. de nō nu Alam. roga. ac. Sꝫ locū ſtipulatio de euictōe. ⁊ hͨ tex. facit ꝙ ſic: ſꝫ ē me. pe. tenēt an hoc hēat C Iſte eſt nota.§. ¶ Op. cōtrarium. ꝯͣ. l. euicta sͣ. de euic. Ad. l. iſtā rn̄de. ꝙ hic poſt locū ī pacto Sequit ī ſ. xur̄ ꝙ iſta exceptio ex ꝑ Pud nudo vt in ꝙͣ fuit tradita emptori euincit ſe in libertatē. a celſuꝫ. dubio p̄ſūat̉ te eius qui opponit ſit in ꝑſona: ut. l. fideiuſ. sͣ. 1 ¶ Quero an qͥro an factū cā dode pac. ⁊ formo ꝯͣriū hoc mō. exceptō pacti ⁊ do Pud celſū. iſta ſit exceptio uide bar. in natiōis. dic li ꝯcurrūt. jͣ. e. l.§. ⁊ gn̓aliter. ſed exceptio pacti .l. ait p̄tor. ueri doli uel alia q̄ in locū alterius ſucce plene pꝰ bar.§. i. de re iu cū fideiuſſore habiti ꝓdeſt reo: vt. d. l. fideiuſ. vt ꝑ bal ī. l. dit. Et huius ꝯtrarij timore legit̉ duobus modi. ꝗ allegat iuriſgētiū.§. Huius ꝯͣrij timore dicit glo. q̄dā eſt exceptio in dis iſtud principiū. ⁊ ſcd̓am lec. puto uerā. licet hāc.l. ꝙ ſnīa ſꝫ cū nulla. d̓ tētiōis q̄ pōt a quocūqꝫ opponi: vt. l. fi. C. de rei Cy. aliter dicat. ¶ Quero qūo ꝓbat̉ ꝙ aīo de ꝓ ꝑte nō vr pac. Et ī ma uē. q̄dā eſt exceptio propria ⁊ tūc aut dolus fuit ⁊ qd̓ dixi ī. l. cipiendi fecit. ⁊ glo. dicit duo uerba ualde nota teria vide maiorē. poſt cōmiſſus ī acꝗrēdo. ⁊ a quocūqꝫ pōt oppōi: aut ſpe. ī ti. de cō bilia. ⁊ uide iſtā glo. bar. de pac. feſ.§. nūc āt poſt acꝗſitionē. ⁊ tūc n̄ p̄t opponi a quocūqꝫ. ita P.5 ¶ Op. de. l. ſe ⁊ ī. l. p̄cedē.v̓. ſi aūt nō Iuliāus ſcr̄iVil. ia. sͣ. de dona dicit. gl. hͨ ⁊ ita Pe. ſꝫ credo ꝙ. l. fideiuſ. nil fac̄ ti. in fi. ubi ſit cauſa exp̄ſ ſcripſi. eo. ti. ad propoſitū: ꝗa ille ꝗ facit pactū ſi agit tūc op. ſa ⁊ ibi plecau. mor. So. hͨ fuit fcā mentio mortis ibi non ⁊ uide in. l. niſſime ꝑ io. exceptio doli: ꝗa cū agit dolo facit: ut. jͣ. e. l.§. ⁊ ¶ Op. ⁊ uidet̉ fulciniꝰ.§. ꝗ Si in arbitrū. ꝙ diſſicultas i an. loq̄ntem gn̄aliter. Sꝫ in. l. fideiuſſoris n̄ ꝯmitto ꝯͣ aliquē aūt sͣ. ex ꝗ. no. ⁊ ſpe. ī ti. ꝗa faciēdo pactū n̄ facio dolū. ⁊ iō n̄ p̄t opponi cau. in poſexcuſetur: ut. l. ꝯtinuus.§. illud. jͣ. de uerb. obli. de feu.§. qm̄ eat̉. ⁊ iſtā. l. ꝓ aliqͣ exceptio. Pret̓ea exceptio doli dꝫ limitari v̓. q̄rit̉ ⁊ hāc Glo. dicit ſpeciale eſt in iudicijs Illud dictum notabili alle materiā limi ẜm exceptionē ī cuiꝰ locū ſuccedit: ut. l. ꝗ exceglo. eſt falſum ꝑ. l. ſi uehēda.§. idē iuris. sͣ. ad. l. gat bal. in. l. ta ut ꝑ bal. ī ptionē. sͣ. de ꝯdi. īdebi. hͨ uero loꝗt̉ de exceptōe rho. de iac. ⁊ not. in. l. qd̓ te. sͣ. ſi cer. pet. Nō ob qm̄. C. de te .l. fi. C. ſi cer. doli q̄ in locū alterius nō dat̉: ſꝫ prīcipl̓r propo ſti. ⁊ ī. l. i. ī. ij. ſpe. ⁊ ī. l. ſi pa .l. ꝯtinuus.§. illud. jͣ. de ꝟb. ob. ꝗa veꝝ ē ꝙ diffi col. ī fi. C. d̓ nit̉. ¶ Quero q̄ ſunt ꝑſone ꝗbus nocet exceptō cto qͥ penacultas nō excuſat ab eo qd̓ principaliter deuēit ī ſer. fugi.
zum Hauptmenü