Prima pars libri pͥmi. altero de licentia eiꝰ. Un̄ di­cit̉ de peni. et remiſ. in. c. oīs. quilibet ſemel in anno cō­fiteat̉ omnia pctā ſua ꝓprio ſacerdoti. de pe. di. vi. c. pla cuit. Ratio ē. quia p̄t qͥs ſoluere vl̓ ligare ſibi fitet̉ niſi habeat iuriſdictōeꝫ ſuꝑ eum. Si autē ſit ꝓprius p̄latuſ ſacerdos ſic cura tus et ep̄us: non ſacerdos p̄t abſoluere aliū ꝯmittēdo alteri. Sed nota ꝓpriꝰ ſacerdos aliter intelligit̉ cuꝫ dicitur. quilibet dꝫ ꝯfiteri ꝓprio ſacerdoti. et aliter cuꝫ dicit̉ de licentia ꝓprij ſacer dotis poteſt alteri confiteri. Nam primo caſu dicit̉ ꝓpri us ſacerdos quicūqꝫ habet poteſtatē abſoluēdi ordina­riam vel delegatam: ſiue ſit cōmunis: ſiue ſit ſingularis. quia actor ſequit̉ foꝝ rei. ſed eſt in electōne eius quē foruꝫ de multꝭ ſequat̉. niſi ſit actio realis in qua ſequit̉ foruꝫ rei de qua agit̉. Et qꝛ in foro pe nitentie idē eſt actor et reus. inde eſt idē ſeip̄m p̄t accu­ſare corā quocūqꝫ ꝯfeſſore omnibꝰ: qui illū poſſit abſol uere de crimīe vbicūqꝫ ꝯmiſ ſo. quia hmōi abſolutio non reſpicit territoriuꝫ: ſicut alia ratione rei vel delicti. Pro­pter quod dicit Hoſtiē. libet habet tres ſacerdotes ꝓprios ordinarie.ſ. curatum de cuius parochia eſt. ep̄um ſuū: et papam. Sed in ſecū­do caſu ꝓpriꝰ ſacerdos cu ius licentia poteſt alteri con fiteri ītelligit̉ ſtrictiꝰ ille de iure ſuo ordīario hoc hꝫ: ex ꝯmiſſiōe. ſic intelligitur c. oīs eqͥuoce loqͥ de ꝓpͥo ſa­cerdote ẜm omnes. ꝯſtat ad implendū illd̓ p̄ceptuꝫ de confitendo ſemel in anno omnia peccata ſua ꝓpͥo ſacer doti: ita ſufficit cōfiteri vica rio curati ſicut ip̄imet cura­to. Et tamen ad ꝯfitendū al teri ſufficeret acciꝑe licen tiam ab eiꝰ vicario ſicut ſuf­ficerꝫ ab ip̄omet curato. Un̄ reſpectu primi vicariꝰ eſt ꝓ­prius ſacerdos: ſed reſpe ctu ſecūdi. vn̄ et ſi poſſit qͥs ꝯfiteri vicario curati: tn̄ ip̄e vicariꝰ p̄t dare licētiā illi alteri ꝯfiteat̉. Hec Pe. de pal̓. in. iiij. diſt. xvij. Capitulū ſcd̓m de ordīa­rio ꝯfeſſore qͦad eccl̓iaſticas ꝑſonas et clericos Ciendū eſt papa qꝛ