Fo. II. habꝫ ſuꝑiorē a chriſto: nec a ꝯcilio qͦqͣꝫ habꝫ ꝓpriū ꝯfeſſo quē duxerit eligēdū. au­toritate xp̄i p̄t abſoluere vl̓ ligare ī foro penitētiali: aūt ī foro ext̓iori. qꝛ ip̄e p̄t ligari vincl̓o excōicatōnis a indigeat abſolui. ꝓpt̓ non oꝑtet a xp̄o ſibi ꝯmitti. qꝛ tn̄ p̄t ligari vinculo pctī ſi cut et alij. ꝓpterea indiget re medio ſicut et alij. qꝛ xp̄s dimiſit ſine remedio. ideo ꝯceſſit vt ſic̄ a principio qͥ­libꝫ poterat quēlibꝫ volentē ſe ſibi ſb̓ijcere abſoluere. ita nūc ad illū nulli eſt ſub iectꝰ ſic̄ papa. Si ꝟo excōi­catꝰ eligat̉ ī papā anteqͣꝫ con ſentiat ſuꝑiorē habꝫ a ab­ſolui p̄t. ſꝫ ſi priꝰ aſſentiat ab ſolui poſtea p̄t. ſꝫ nec indi get qꝛ nll̓i legi ſubeſt Un̄ lex poſitiua arcet excōicatū a cōmunione fideliū ꝑceptō­ne collatōe ſacr̄oꝝ ip̄m non ligat. ꝓpter quod excōmūi­catio impedit electuꝫ nec electōem ip̄am. Qui vero ſunt de familia pape habent ſummū penitētiariū ꝓpriuꝫ ſacerdotē cuꝫ papa. qꝛ nulli alij ſubſūt. Secꝰ eſt aūt ca pellanis eiꝰ mundū ſunt diſperſi: qui ꝓpter ſunt ab alijs exempti. De Cardinalibꝰ E cardinalibꝰ aūt ſūt ep̄i ip̄i minus habēt qͣꝫ alij ep̄i..ſ. libere pn̄t eligere Idē ſi ſunt legati: qꝛ ſunt p̄lati vl̓ exēpti Si ꝟo ſint ſimplices cardi­nales nec ep̄i nec legati. dicit Hoſtiē. eos non habere. niſi papā ſummū penitētiariū. qͣꝫuis īmediate ſunt ſub pa pa: et ꝯſequēs exēpti: tn̄ pn̄t ſibi eligere ꝯfeſſorē ſine ipſiꝰ aūt ſūmi penitētiarij li centia. qꝛ ſunt p̄lati ſꝫ co adiutores p̄lati paſtores: li cet ſint p̄ſbiteri cardinaleſ. ideo tutiꝰ eſt habeāt licen tiā a papa. Familia vero cōmenſal̓ eoꝝ de licētia eorū cardinaliū pn̄t ſibi elige­re ꝯfeſſorē. qꝛ de ꝯſuetudine ſūt ſubditi eis. ſiue ſacerdo­tes ſint: ſiue. Ul̓ forte ſū­mꝰ pnīariꝰ qꝛ ē qͣſi curatꝰ re­ſpectu oīm māſionarioꝝ cu rie pape qͦꝝ ip̄e papa eſt qͣſi ep̄s ꝓpriꝰ. pe. pal̓. ī. iiij. De patriarchis et alijs. Atriarche: archiep̄i ep̄i habēt ꝓprios ſa cerdotes ſuos īme­diate ſuꝑiores: vt ep̄s archi­ep̄m: ille pͥmatē: ille pr̄iarchā