Fo. V. chiā ſe trāſtulit. Sꝫ ſi ī dua­bus parochijs hr̄et domū in vna maneret tꝑe eſtiuali. ī alia vero tꝑe hiemali. vtrobi qꝫ ſortit̉ forū ſimul ſꝫ ſuc ceſſiue ẜm habitat hic modo illic. hic tūc recipiat ſacram̄ta vbi tūc habitat ali as alibi. Tercius caſus Terciꝰ caſus eſt eſt va gabundus nec habēs nec pe tens domiciliū. tūc iſte p̄t fiteri cuilibꝫ curato vel ep̄o ī cuiꝰ parochia ē. īmo etiā curato vt videt̉. qꝛ nulli ſub ditꝰ ſꝫ ſubdit ſe cui vult. oīs ſacerdos ptātē hꝫ ordīs iuriſdictōis ex ſua ordīati on. Sed ſubditos habꝫ ſo eos ſe ei ſubmittunt. niſi ẜm iura qui ſe ſemel alicui ſubmiſit factꝰ eſt eiꝰ parochi anus. nec pōt ſe alijs ſubmit tere qͦuſqꝫ de pͥmo ſe ſubtra­hat ſimpl̓r niſi de voluntate illiꝰ. vn̄ dicit̉ extra pe. et re miſ. c. fi. ꝑmittimꝰ eligere. q. d. iure diuino licebat eis eli­gere. ſꝫ electōe eis ſubtracta ꝑmittimus relaxātes retēti­onē poſſint eligere. Un̄ in dicto c. placuit. pe. diſt. vi. d̓r. Sine ꝯſenſu eiꝰ cui pͥmo ſe ꝯmiſit. poſtea cui penitēſ confeſſus eſt. Quartus caſus Quartꝰ caſus ē ſi q̄rit do miciliū ſe cōferat qͦminus ſe alibi habeat. Et de ꝑegrīs quidē dicendū eſt. ſi ſine li cētia curatoꝝ et ep̄oꝝ ꝓfecti ſunt. nil pͥuilegij habēt ī hoc Si aūt de licētia ep̄oꝝ et cu ratoꝝ ꝓfecti ſunt. eoip̄o hn̄t licentiā interpretatiuā ꝯfitē di. ſine ꝯfeſſiōe digne pe­grinari neq̄ant. Si etiā ſuꝑ­ueniat paſca cōicare pn̄t ꝓpt̓ eandē licētiā implicitā. et de caſu epiſcopali abſolui. quia ep̄s retinēdo ſibi auc̄tatē licentiādo ꝑegrinos ex ip̄o videt̉ eis dare licentiā ꝯfiten di de caſibꝰ ep̄alibꝰ. ſic̄ curatꝰ de parochialibꝰ. De mer­catoribꝰ aūt ſi nuſqͣꝫ haberēt domiciliū. niſi ſemꝑ ſequen­do nundinas idē iudiciuꝫ eſt qd̓ de vagabundis. ideꝫ ſi in loco ſuo tenēt hoſpitium. ſed declinant illuc ī paſca cōmuniter. Non enī tūc vi­dent̉ ſibi habere domiciliuꝫ quo ad ſacramēta. Et idē de familia prīcipis vel baliui nunqͣꝫ in eodē ſtatu ꝑmanēt. exqͦ licꝫ ip̄i teneāt hoſpitiuꝫ alibi. nec tamē illuc declināt niſi ad horaꝫ. iſti vagabundi