Interrogatorū pars pͥma ꝑegrinatiōis: elemoſine: et ac ceſſus ad talē locuꝫ. ⁊ maxīe votū elemoſynaꝝ ſi n̄ habēt niſi dotē abſqꝫ alia ſuꝑioruꝫ diſpenſatiōe. ⁊ ſi fiat tal̓ irritatio etiā ſine cā ratōnabili a viro. āmodo non tenet̉ vxor implere talia vota. Dubiuꝫ eſt de voto hieroſolimitano. qꝛ hoc in fauorē fidei emittit̉ ¶ De irritatōe votoꝝ impubeꝝ et filiorū familias ⁊ religioſoꝝ. vide in ſcd̓a ꝑte ſum me. ti. vlti. ¶ Si habēs votū caſtitatis vl̓ religionē intrādi ⁊ mr̄imoniū ꝯͣxit: mortale ē. ⁊ n̄ p̄t ꝯſūmare illd̓ abſqꝫ mortali pctō. qꝛ adhuc p̄t illud implere: ⁊ dꝫ an̄ ꝯſūma tionē mr̄imonij. poſt ꝯſūmationē vero reddere tenet̉ debitū etiā interp̄tatiue petēti. Sꝫ exigendo ſꝑ peccat mor taliter. vnde ꝯſulendū eſſet ei petere ſuꝑ hoc diſpenſatōeꝫ a papa. ẜm Guil̓. poſſet etiaꝫ ep̄us diſpenſare niſi eſſet tal̓ continens et obſeruās ip̄m. Si fecit votū ſtultū ⁊ irrati onabile. vt ieiūare dn̄ica die vel non pectinare caput: vel lauare ī ſabbato: ⁊ huiuſmo di mortale nō eſt. ſed ꝓhibē dus eſt illud implere. ¶ De voti tranſgreſſione T nota ꝙ a trāſgreſ ſione votorū p̄t d̓ iu e re cōmuni ⁊ cōſuetu dine ꝯfeſſor abſoluere. qꝛ nō eſt de caſibꝰ reſeruatꝭ. ſꝫ d̓ diſ pēſatōne ⁊ ꝯmutatōe votoꝝ nō p̄t ſe ītromittere ſine ſpēa li cōmiſſiōe dyoceſanoꝝ: l̓ al teriꝰ qͥ poſſit illam dare. Ep̄i aūt in oībꝰ pn̄t ꝯmutare vel diſpēſare niſi ī voto caſtitatꝭ vl̓ religiōis ⁊ tribꝰ votꝭ ꝑegrinatōis.ſ. hieroſolimitani. ad ſanctū Iacobū. ⁊ ad limina apl̓orū. id ē romā. in qͥbꝰ votis papa vel ſummus penitē tiarius ſoli diſpēſant vel cōmutant. ¶ De votis habes in ſecunda parte ſumme. ¶ De ſuꝑſtitōibꝰ ¶ Ca. ij. fecit ip̄e vel fieri fe cit aliqd̓ maleficiuꝫ ſeu iuxta vl̓ gare ma lias in quibꝰ ſemꝑ fiūt incātatiōes occulte vel manifeſte demonū inuocatōnes. qd̓ ſꝑ eſt mortale. et dignum morte corporali. ¶ De incantatōibꝰ. I fecit vel fieri fecit vl̓ ꝓcurauit aliquaꝫ incātatōꝫ cū ſacram̄ talibꝰ eccl̓ie. vt aqͣ baptiſmali vel oleo ſancto: et hmōi obſa