Tercia pars libri pͥmi puniat̉ extēſiue tn̄ intēſi­ue. ſic̄ vno pctō ita diu qͣꝫ mille: ſed acerbe. Si etiā ꝑtem pnīe fecit.ſ. ī ſtatu gr̄e. vnus dies remāſit il la die. et̓nā luet penā ſi pe nitet. tn̄ acerbe ac ſi nū­qͣꝫ cōtritus nec ꝯfeſſus eſſet. nec ī aliqͦ ſatiſfeciſſet. al̓s pec catū rediret. hec Pe. Remediū tutiꝰ ſiue ꝯſiliū dandū penitēti qͣliter ꝑficere debeat pnīaꝫ ſibi iniūctaꝫ. que penitētia debeat ſibi da ri ſecurior. Ota tn̄ qͥs facit pn̄iam ſibi iniūctaꝫ n ſi labat̉ in mortale. qͣꝫuis bonū ſit qͣꝫcitiꝰ ꝯfiteri tn̄ ſolā ꝯtritōem pecca­ dimittat̉ et gr̄a r̄ſtituat̉ qͣꝫ cito ip̄e conterit̉. etiā anqͣꝫ fiteat̉ ꝓſeq̄ndo dictā penitēti am. etiā ſi ſit tal̓ pnīa re linquat effectū poſt ſe in fo­ro dei realiter ſatiſfacit: qꝛ in ſtatu gr̄e eſt. vn̄ in nullo tene tur itare. Ad tollendū āt om ne dubiū tutius videt̉ con feſſor: et ſi dat pnīas diutina­det pnīas vt ieiunioꝝ. elēoſi naꝝ. ꝑegrinationū hmōi. ut reqͥrūt pctā. tn̄ iniūgat . diutinas pnīas orōnū. et p̄ci pue his de qͥbus poteſt dubi tari de recidiuo. De celatōe confeſſionis. de penitētia ſacerdotis ꝯfeſ ſionē reuelātis.§. viij. Otat tho mas in. iiij. di. xxi. n audiēs ꝯfeſſionē tene tur celare audita in ip̄a. qꝛ ī ſacramētis id qd̓ gerit exte­rius eſt ſignū eiꝰ qd̓ gerit in­teriꝰ. vnde ſicut deꝰ homī fitenti tegit pctm̄ interiꝰ. ita ſacerdos debꝫ celare exteri us. vn̄ tāqͣꝫ violator ē ſacr̄i re uelator ꝯfeſſiōis. Eſt alia qꝛ.ſ. hoīes magꝭ trahū tur ad ꝯfeſſionē et ſimpliciuſ ꝯfitentur. vn̄ et ſi ex aliqd̓ ꝑiculū futuꝝ īmineret. hoc ſolū ſciret ꝯfeſſiōeꝫ. vt he retico corrūpit fideles. de mr̄imōio illicito: qd̓ aliqͥ vo lunt ꝯͣhere. vel de ꝓditōe ci­uitatis fiēda. ꝓpt̓ dꝫ re uelari ꝯfeſſio ad impediēduꝫ malū: vt qͥdam dixerūt. ſꝫ fal­ſuꝫ eſt. Debꝫ aūt monere eoſ qui ꝯfitent̉ vt obuiēt vl̓ deſi ſtant. p̄lato dicere vigilꝫ ſuꝑ gregē ſuū. hmōi: ſine vl la reuelatōe. hec Tho. Qd̓ ſi iudex inqͥreret ab aliqͦ an ſci­at aliqͥd de illa materia con feſſionē. vl̓ per alium moduꝫ.